Tragicul destin de spion al lui Ernest Hemingway

          N-ar fi pentru prima data când mirajul aventurii invaluite in mister a fascinat personalitati prestigioase ale lumii culturale, aruncându-le in vâltoarea unor evenimente mai presus de intelegerea lor..

          N-ar fi pentru prima data când mirajul aventurii invaluite in mister a fascinat personalitati prestigioase ale lumii culturale, aruncându-le in vâltoarea unor evenimente mai presus de intelegerea lor… Este ceea ce s-a intâmplat si cu celebrul romancier american Ernest Hemingway. Lasându-se prins intre interesele mai multor servicii secrete americane, aflate intr-o apriga concurenta, Hemingway a sfârsit tragic, „sfarâmat” sub povara actiunilor distructive indreptata de FBI impotriva lui. Asadar, un nou fragment, reprodus in exclusivitate, din lucrarea „Servicii secrete straine” vol. II autori: M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, 2000 (A.H.)
          
           Asa precum W.Somerset Maugham a fost pentru M.I.-6. „omul nostru din Petrogad” Ernest Hemingway a fost „omul nostru din Havana”, initial pentru Biroul de Informatii al Marinei S.U.A., iar mai apoi al Serviciului de Informatii al Departamentului de Stat. Hemingway, asemenea multor altor americani, între care bancherii Winthrop Aldrich si Nelson Rockefeller, ziaristul John Carter sau avocatii David K. Bruve si William Donovan, s-a oferit voluntar din patriotism, pentru a servi ca spion amator, fiindca – dupa cum noteaza Ernest Volkman – „ei nu vedeau nimic rau în combinarea îndatoririlor profesionale cu activitatea de culegere a informatiilor pentru micile institutii de spionaj ale Americii”. Exista, în general tendinta ca rolul lui Hemingway în istoria serviciilor secrete sa fie abordat într-o aura a misterului, a boemului si chiar a comicului. Enest Volkman este unul dintre autorii care ofera cititorului, în lucrarea citata, o astfel de imagine a marelui scriitor. Realitatea este însa cu totul alta… Hemingway a fost un agent capabil si talentat al colonelului John W.Thomason din O.N.I. (Biroul de Informatii al Marinei Militare Americane). Dupa o calatorie întreprinsa în primavara anului 1941 în Extremul Orient, el a adus informatii care au anticipat atacul de la Pearl Harbour. Nu a fost crezut si, deziluzionat, a întrerupt legatura cu O.N.I. Aflându-se în relatii amicale cu ambasadorul S.U.A. la Havana, Spruille Braden stabileste cu acesta o noua colaborare informativa, al carei obiect va fi supravegherea simpatizantilor fascisti spanioli din Cuba, suficienti pentru a putea constitui un punct de sprijin important pentru interesele Germaniei. Hemingway va fi, asadar, trecut în evidentele Serviciului de Informatii al Departamentului de Stat.
           Concomitent cu activitatea sa de agent în serviciul guvernului american, Hemingway intra si în atentia F.B.I.-ului care-i deschide, în 1942, un dosar de atenta supraveghere, construindu-i probele de „neloialitate” din informatii marunte, cum ar fi semnarea de catre scriitor a unui apel în sprijinul persoanelor care au încalcat Legea Neutralitatii sau actiunile sale în favoarea loialistilor republicani din Spania, pentru ca mai apoi simpatia pentru Fidel Castro sa-i aduca etichetarea de simpatizant comunist. F.B.I.-ul a avut grija de denigrarea sistematica a lui Hemingway. Mai mult, i l-a trimis ca ajutor pe Gustavo Duran, pe care-l cunoscuse în timpul razboiului civil spaniol, în calitate de comandant al unei armate republicane si prieten cu Luis Bunuel, André Malraux si Garcia Lorca. Prietenia dintre Hemingway si Duran, în combinatia facuta de F.B.I. s-a deteriorat, ultimul ajungând sa-l deteste pe cel dintâi. Desi se apreciaza ca reteaua constituita din Hemingway pentru supravegherea fascistilor spanioli din Cuba nu ar fi dat rezultate, totusi, în 1947, scriitorului avea sa-i fie conferita, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Ambasada S.U.A. din Havana, „Steaua de Bronz” pentru „serviciu de razboi meritoriu”, nespecificat. Faptul în sine a provocat iritarea directorului F.B.I. Edgar Hoover.
           Mayers, biograful lui Hemingway, pune actiunea distructiva a F.B.I.-ului pe seama faptului ca nu a reusit sa-l controleze si atunci trebuia într-un fel anihilat, ceea ce s-a si întâmplat… În 1961, afectat de o depresiune nervoasa rebela, scriitorul s-a internat, sub o identitate falsa, la Clinica Mayo din S.U.A., unde avea sa sustina insistent în fata medicilor ca este terorizat de F.B.I. Potrivit lui Mayers, Hemingway fusese cuprins de o „îngrozitoare teama”, cu atât mai mult ca nimeni nu voia sa-l creada. „Si totusi el avea dreptate – scrie Mayers – caci F.B.I. discuta despre starea mentala a lui Hemingway cu medicii sai”. Hemingway, colosul de altadata, curajos si înclinat aventurii, a devenit sub electrosocuri un om speriat care, la 2 iulie 1961, avea sa se sinucida. El a stiut pentru cine vor bate clopotele…