„Ghetele” lui Vincent van Gogh costa 9 milioane de dolari. O pereche de incaltari negre, deformate de atata purtare, una fiind întoarsa cu talpa în sus. Ar putea fi eticheta vietii pictorului olandez, ghetele ponosite bune pentru toate anotimpurile, caci omul care intra in ele se hranea doar cu paine, cafea si absint. Era primavara anului 1887, la Paris, cand ratacitorul cu par rosu, ochi albastri si fata supta ca a unui ascet isi contempla sarmanele lui ghete aruncate in dezordine intr-un colt…
Dupa mai bine de un secol, un colectionar a achizitionat panza, in 2007, la un pret incredibil de 8,976 milioane de dolari. Pare mai degraba un gest exotic al unui magnat discret. insa artistul si-a definit conditia de muritor atat de sugestiv, incat nici acele banale obiecte nu te pot lasa indiferent. Putem vorbi despre Vincent in cifre, caci poate fi la fel de elocvent. A trait numai treizeci si sapte de ani si patru luni (1853-1890), murind la doua zile dupa ce s-a impuscat in piept, intr-un crang. Cariera artistica si-a inceput-o la 27 de ani, iar in cei zece ani de activitate a realizat aproximativ 900 de picturi si 1.100 de desene si schite. Aproape tot ce stim despre el se datoreaza celor 600 de scrisori pe care le-a scris fratelui sau mai mic, Theo (care i-a adresat doar 40 de epistole).
In postumitate, peste 150 de psihiatri s-au pronuntat asupra bolilor de care ar fi suferit Vincent van Gogh, inregistrandu-se 30 de diagnostice diferite (printre care schizofrenie si epilepsie). Obsesia pentru culoarea galbena (din ultimii doi ani de viata) a avut doua explicatii: consumul excesiv de absint (care continea o neurotoxina provocatoare a bolii numite xanthopsie – vedere in galben) si consumul de digitalina (in tratamentul prescris de doctorul Gachet). In viata artistului au existat trei femei care ar fi putut reprezenta ceva pentru viata de ratacitor instabil, infometat si fara tinta.
Prima mare iubire a fost o verisoara ramasa vaduva, Kee von-Stricker. Era 1881 cand aceasta l-a refuzat categoric, iar lui nu-i venea sa creada ca-l respinge pentru ca-l considera un „vagabond”. Disperat, si-a tinut bratul deasupra unei lumanari pana a lesinat… Un an mai tarziu, se indragosteste de Maria Sien Hoornik, o prostituata alcoolica. Aceasta avea deja un copil si era gravida. Cand a nascut, i-a pus baietelului numele de Willem (al doilea nume al lui Vincent), spunand ca este fiul pictorului. Dar a fost o minciuna si artistul a parasit-o, dupa presiunile familiei. A treia femeie a fost Margot Begemann, cu zece ani mai varstnica. Aceasta s-a indragostit nebuneste de pictor, dar si familia ei l-a considerat un „om fara capatai”. Margot a incercat sa se sinucida prin otravire, dar Vincent a dus-o la timp la spital si a salvat-o…
Atat de multe au fost locurile si cunostintele acestui personaj care n-a inteles din viata decat suferinta, incat ceea ce s-a petrecut intre el si Paul Gauguin nu reprezinta nici o surpriza. Refugiat in sudul Frantei, la Arles, Vincent ajunsese sa fie numit de localnici „roscovanul nebun”. Se certa cu toata lumea si accepta sa intre in ospiciu. Avea halucinatii si crize de paranoia in care striga ca toata lumea vrea sa-l otraveasca. Dupa noaptea de 24 decembrie 1888, cand si-a taiat partial lobul urechii stangi, n-a mai fost in stare sa picteze. in iulie 1890, dupa ce s-a impuscat in piept, a mai zacut doua zile in care spunea continuu: „Durerea nu se sfarseste niciodata”… Fusese un tanar care voise sa predice Evanghelia, care dormise prin colibe si cafenele, care mancase si coji de cartofi si care nici macar in arta nu si-a putut gasi linistea. Vincent.
PAUL IOAN
Comentarii