Cea mai veche biserica ortodoxa din municipiul Brasov, Biserica Sfântul Nicolae, a reprezentat cel mai important centru al vietii spirituale, culturale si artistice pentru românii din Tara Bârsei. Biserica face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice: Biserica „Sf. Nicolae”, cu paraclisele („Buna Vestire” si „Înaltarea Domnului”); cimitirul; fosta Scoala Româneasca, azi muzeu; chilii si zid de incinta. Biserica a fost construita pe locul unde se gasea o cruce de lemn cu sindrila din anul 1292. Biserica din lemn este mentionata în 1399 în Bula emisa de Papa Bonifaciu al IX-lea, prin care se cerea convertirea „schismaticilor” din acest centru ortodox.
Biserica din piatra a fost conceputa în 1495 de Vlad Calugarul, fost domn al Tarii Românesti, aflat în pribegie în zona, dar lucrarea nu a fost terminata de el, ci de Neagoe Basarab, care în 1519 a trimis bani si mesteri zidari ce au finalizat lucrarea dându-i o noua forma.
Domnitorul Petru Cercel al Tarii Românesti zideste pridvorul si împodobeste altarul si împreuna cu Aron Voda din Moldova zideste turnul clopotnitei, zugraveste interiorul, asa cum arata pisania bisericii. Alte daruri importante au fost facute de Mihai Viteazul, al carui portret votiv a fost facut de Radu Zugravul în 1694, si de alti domnitori: Petru Rares, Gheorghe Stefan, Constantin Brâncoveanu si de enoriasi.
In 1651 a fost construit paraclisul din turnul bisericii, unic în România, cu hramul „Sfântul Ioan Botezatorul”, în 1733-1743 paraclisul de nord „Buna Vestire” si în 1750-1752 paraclisul de sud cu hramul „Inaltarea Domnului”. Biserica a sprijinit societatea Junilor Brasoveni si a avut o activitate intensa în dezvoltarea culturii si istoriei românesti, element dovedit de multimea actelor si hrisoavelor pastrate în biblioteca ei, care detine peste 4.000 de carti vechi si 30.000 de documente. Sub egida bisericii s-a înfiintat prima scoala româneasca. Scoala noua, de piatra, a fost construita din fondul daruit de Aron Voda al Moldovei. Incepând cu anul 1559, limba de predare în aceasta scoala era româna. Aici a functionat vestita tiparnita la care diaconul Coressi a scos 17 carti în româna si slavona.
Prima scoala româneasca este recladita în 1760, adaugându-i-se un etaj în stil baroc.
Biserica este impunatoare, formata dintr-o nava rectangulara unita cu absida circulara a Altarului în rasarit si cu pronaosul si tinda spre apus. Face corp unitar cu cele doua paraclise lipite de ea. A fost ridicata în stil gotic, dar a suferit numeroase transformari în stil baroc. Constructia pare a sustine turnurile, unul mare în mijloc, înconjurat de alte patru turnulete si altul mai mic, deasupra intrarii, flancat de alte doua turnulete.
Biserica a fost îmbracata în pictura murala între anii 1735-1738 de vestitii „zugravi” craioveni Hranite Grigore, Gheorghe, Ioan si Mihail, care au reprodus, între altele, apocalipsul Sfântului Ioan.
Intre 1939-1946 o parte din vechile fresce au fost înlocuite de o lucrare de Costin Petrescu, în care apareau si figurile regilor României. In timpul comunismului aceasta parte a fost acoperita cu var si restaurata în 1999 de pictori de la Sibiu.
IRINA STOICA
Comentarii