Asezat ca stravechea Roma pe sapte coline, Iasiul te îmbie cu parfumul de tei, cu stralucirea turlelor bisericilor, cu arhitectura cladirilor istorice, cu ferestrele împodobite cu muscate si mai ales cu armonia dintre traditie si modernism.
Este orasul marilor carturari ca Mitropolitul Dosoftei sau Mihail Kogalniceanu, în care se întrevede parca pe caldarâm urmele pasilor lui Eminescu si Creanga, orasul în care s-a plamadit ideea Unirii Principatelor si care se mândreste cu prima Gradina Botanica din România.
Cunoscut pentru punerea în scena a primului spectacol muzical în limba româna („Serbarea pastorilor moldoveni” de Gheorghe Asachi), Iasiul ofera locuitorilor si celor care ajung aici unul dintre cele mai frumoase parcuri ale tarii: „Parcul Copou”.
Parcul sau Gradina Copou cum îi spun localnicii este situat pe colina cu acelasi nume fiind nu doar cel mai vechi din Iasi ci si cel mai mare din zona centrala si de nord a orasului.
Amenajarea sa a început din anii 1833-1834 sub domnia lui Mihail Sturdza. Intins astazi pe o suprafata de 10 hectare, are patru intrari laterale, pe lânga intrarea principala.
Peisagistica sa, de o mare varietate, unica în Moldova, este dominata de tei, gazduind printre altele, faimosul Tei al lui Eminescu si un muzeu închinat poetului. Vegetatia parcului este majoritar arboricola, fondul principal fiind compus din tei, frasin si artar, completat de prezenta a trei tipuri de arbusti: forsitia, iasomia si liliacul.
Arhitectura sa este tratata în stil mixt, cuprinzând numeroase alei în stil peisagistic englezesc, iar în prezent parcul este rezultatul plantarilor si achizitiilor de arbori desfasurate de-a lungul vremii.
La început vizitatorii obisnuiti erau persoane din înalta societate, membrii unor familii boieresti, tineri mondeni dornici de a-si etala rafinamentul. Apoi, treptat a devenit un loc preferat de îndragostiti si de artisti, un loc simbolic în imaginarul colectiv, îndemnând la meditatie si visare.
Inca din 1840 în parc fusese amenajat un foisor în care se executa un program bisaptamânal de muzica militara. A urmat organizarea unor reprezentatii, jocuri de societate si spectacole de artificii. Parcul a trecut prin multe etape de dezvoltare si în incinta sa se desfasoara evenimente importante, cum ar fi Târgul National de Ceramica „Cucuteni 5000” care are loc anual.
Pe lânga fântâni si multimea busturilor reprezentând personalitati de seama si din întreaga tara, parcul se mândreste cu doua monumente unice. Primul dintre acestea „Obeliscul cu lei” este cunoscut si sub numele „Monumentul Regulamentului Organic”.
A fost construit între 1834-1841 dupa planrile lui Gheorghe Asachi. Este o coloana de piatra, înalta de 15 metri, sustinuta de patru lei simbolizând cele patru puteri europene care au recunoscut independenta Tarilor Române. Monumentul este construit din blocuri de piatra din localitatea Scheia de lânga Iasi, ca si zidul împrejmuitor al parcului.
Celalalt „monument”, de fapt cel care a adus celebritatea parcului, este un tei, unul dintre cei mai impresionanti arbori-monument din România, cu o vechime de peste 460 de ani. A supravietuit datorita unui fenomen biologic rar, care a permis unor radacini adventive sa creasca prin interiorul trunchiului si sa patrunda în pamânt. Este cunoscut sub numele de „Teiul lui Eminescu” deoarece la umbra lui se odihnea adesea marele poet, singur sau însotit de iubita lui, Veronica Micle.
Cu toate ca teiul a avut de suferit din cauza furtunilor, a fost permanent îngrijit, curatat si sustinut cu centuri metalice. In fata teiului, se afla bustul lui Mihai Eminescu, iar vizavi de acesta, sub o arcada, cel al lui Ion Creanga. In dreptul peluzei teiului se afla celebrele banci de piatra alba, în forma de carte, pe care sunt încrustate versuri ale poetului.
O alta peluza dreptunghiulara aflata în apropiere, înconjurata de busturi ale unor celebritati moldovene, conduce spre statuia Veronicai Micle, flancata de alte doua banci din piatra pe care sunt gravate strofe ale poetei.
Plin de amintiri si de miresme, Copoul ramâne un loc de suflet, dar si unul plin de viata în care poti admira salturile veveritelor printre crengi în timp ce poti asculta cântecul cintezei, porumbeilor, cucului si ale multor alte vietati, îndragostite parca de versurile marelui poet.
IRINA STOICA
Comentarii