Europa se (tot) pregateste sa intre in… spatiu

           Departe de gândul cã tãrile vest-europene nu ar avea un ridicat potential spatial, în cele ce urmeazã se face o scurtã incursiune în avatarurile si întârzierile de care are parte Agentia Spatialã Europeanã (ESA) pentru finalizarea programului ei de participare la Statia Spatialã Internationalã ALPHA. Astfel, desi este creditat cu 2,1 miliarde de dolari anual, programul ALPHA nu a reusit (pânã la data scrierii acestor rânduri), sã aducã pe orbitã încã un „nod” si nici platforma ruseascã pentru telemanevratorul robotizat european, toate fiind decalate, asa cum am mai arãtat si cu altã ocazie.

           Departe de gândul cã tãrile vest-europene nu ar avea un ridicat potential spatial, în cele ce urmeazã se face o scurtã incursiune în avatarurile si întârzierile de care are parte Agentia Spatialã Europeanã (ESA) pentru finalizarea programului ei de participare la Statia Spatialã Internationalã ALPHA. Astfel, desi este creditat cu 2,1 miliarde de dolari anual, programul ALPHA nu a reusit (pânã la data scrierii acestor rânduri), sã aducã pe orbitã încã un „nod” si nici platforma ruseascã pentru telemanevratorul robotizat european, toate fiind decalate, asa cum am mai arãtat si cu altã ocazie. Ceea ce, probabil, supãrã cel mai mult specialistii de la ESA, este faptul cã aceste decalãri vor provoca întârzierea aducerii pe orbitã a laboratorului stiintific presurizat COLUMBUS, destinat pentru 3-4 „spationauti”, astronautii europeni urmând sã aibã… doi stãpâni: comandantul Statiei si Directorul Centrului de urmãrire si control de la Darmstadt… De fapt nu programul de pregãtire al acestor astronauti, care probabil se va prelungi, constituie principalul motiv de amãrãciune, ci faptul cã ESA trebuie sã achite factura pentru douã „noduri” la colaboratori si sã le preia si sã la introducã în conservare, – cheltuieli suplimentare si neprevãzute în buget, mai ales cã aceste „mini-module de legãturã” reprezintã „pretul” pe care ESA s-a angajat sã-l achite NASA pentru cã îi va aduce pe orbitã modulul COLUMBUS si îl va cupla la Statia ALPHA!… La aceste supãrãri se mai adaugã si faptul cã, în planul initial de construire a modulului presurizat COLUMBUS, acesta era prevãzut cu anexe nepresurizate si panouri solare, care au fost scoase din program atât din cauza costurilor (500 milioane $) dar si a timpului considerat atunci prea scurt pentru a fi finalizate!
           În final, filiala din Bremen a consortiului Daimler-Chrysler a dotat modulul COLUMBUS cu 750 kg de aparaturã stiintificã, organizatã pe zece containere modulizate si care sunt destinate pentru circa 500 de experimente selectionate din domeniile: bio-medicina spatialã, cercetãri tehnologice si de fabricatie de materiale de înaltã puritate în conditii de microgravitatie, fizicã, geneticã, astronomie, mecanica fluidelor etc. În timp ce durata de functionare sigurã pe orbitã a Laboratorului spatial european COLUMBUS a fost estimatã la zece ani, europenii se vãd si în situatia de a plãti pentru cei 13,5 kWh ce vor fi furnizati laboratorului de cãtre panourile solare amplasate pe… modulul american!…