Floriografia nu este altceva decat limbajul florilor si s-a aflat la mare moda in Marea Britanie inca din cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea. Chiar daca semnificatia florilor era bine stabilita inca din antichitate, fiecare planta avand semnificatii mai mult religioase si mitologice, in perioada victoriana femeile au inceput sa poarte cu si mai multa pasiune, bratari de flori sau mici buchetele in piept, aranjate intr-un anumit fel incat sa transmita un mesaj codat, descifrat numai de cunoscatori.
Deslusit, oarecum, si de vechile popoare, de greci, egipteni si romani, limbajul florilor era singurul mijloc de-a transmite mesaje ascunse unei persoane. Pe atunci, cand numarul speciilor de flori era destul de limitat, oamenii foloseau mai mult simbolurile decat cuvintele. Cu timpul, curiozitatea si admiratia fata de aceasta lume secreta de nepatruns a florilor a dus la interpretarea, in fel si chip, a limbajului florilor.
Comunicarea si semnificatia florii daruite
Cati dintre noi nu am cautat, macar o singura data, un trifoi cu patru foi, crezand ca doar asa norocul ne va surade sau, nu am desprins, cu inima tremuranda, petalele unei margarete, intrebandu-ne, in gand: „ma iubeste, nu ma iubeste?” In Evul Mediu, Papa Leon al IX-lea a initiat chiar ceremonia trandafirului auriu, trimitandu-i anual unui monarh european aceasta floare, in semn de stima si rasplata pentru faptele apreciate de biserica. Pe la 1700, Charles al II-lea al Suediei a introdus in Europa noul limbaj al florilor, „importandu-l” din Persia. Se pare ca de atunci, un simplu buchet de flori, poate sustine cu dezinvoltura si succes o intreaga conversatie.
Uneori, cu greu reusim sa transmitem prin cuvinte ceea ce dorim. Arta comunicarii prin intermediul florilor este diferita dar si sensibila. Nu toate popoarele au aceleasi semnificatii ale limbajului ascuns al florilor. Legendele sunt multe si frumoase, dar, daca persoanele mai si cunosc „codul” secret al florii daruite sau primite, cu siguranta, se pot lega conversatii si ingemana sentimente. „Actorii” comunicarii vor fi cei care, vor interpreta si vor lasa culoarea florilor sa trezeasca amintiri sau sa pecetluiasca eternitatea unui sentiment. Semnificatia ascunsa a unora dintre aceste miracole ale naturii, florile, ar exprima: azaleea – bucurie, ciclama – neincredere, banuiala, floarea soarelui – credinta si inteligenta, floarea de salcam – speranta, irisul – o stare buna, o noutate de bun augur, narcisa – vanitate, crizantema – viata si durere, trandafirul – eleganta si pasiune, gelozie, crinul – rafinament si noblete, lacrimioarele – regrete adanci si iertare, liliacul – telepatia indragostitilor.
Limbajul florilor in arta
Pentru a marca implinirea a 300 de ani de la nasterea celui mai important botanist suedez, Linnaeus (Carl von Linné), ale carui contributii si descoperiri in domeniu l-au impus ca pe unul dintre cei mai importanti oameni de stiinta ai lumii, Muzeul National de Arta din Stockholm a deschis o expozitie dedicata chiar limbajului florilor in arta, de la Renastere pana la arta contemporana, reprezentat, atat din punct de vedere artistic cat si stiintific. Astfel,
s-a putut vedea si admira cum nenumarati artisti, de-a lungul secolelor, au realizat naturi statice florale incercand sa foloseasca limbajul florilor pentru a intari mesajul operei. Pentru a stabiliza si sublinia legatura dintre arta si botanica, la muzeu a fost adusa si prezentata o impresionanta instalatie cu flori.
Asadar, de sute de ani, florile au pastrat intelesuri secrete derivate fie din mitologie, din folclor, religie sau chiar au reprezentat simboluri istorice. Limbajul florilor are o semnificatie aparte si s-a modificat continuu, de-a lungul vremii.
IOANA FLORIA
Comentarii