Exista in lume biblioteci absolut coplesitoare prin maretia si eleganta lor. Aceste "remedii pentru suflet" cum le numea Ramses al II-lea, au fost din totdeauna pastratoare de tezaure. Dar, ele insele, constituie veritabile monumente de arta. Pe mapomond sunt nenumarate biblioteci, insa doar cateva reusesc sa atraga prin frumusete si fast.
Biblioteca Centrala a Universitatii din Oxford
O capodopera a arhitecturii gotice din Anglia, una dintre cele mai vechi biblioteci din Europa. Originile ei dateaza din secolul al XIV-lea cand Thomas Cobham, episcop de Worcester a adunat la Oxford o colectie de manuscrise, apoi, intre 1435 si 1437, Humphrey, Duce de Gloucester, fratele lui Henric al V-lea al Angliei, a donat acestei biblioteci o voluminoasa colectie de manuscrise. Cum spatiul devenise insuficient, s-a inceput constructia unei cladiri mai mari ce a fost finalizata in 1488 cunoscuta astazi sub denumirea de Biblioteca Ducelui Humphrey. In anul 1598, Sir Thomas Bodley, erudit si diplomat, aflat in serviciul reginei Elisabeta, si-a oferit sprijinul pentru organizarea si dezvoltarea unei biblioteci la Oxford, donand colectia sa personala si chiar o suma de bani. Biblioteca a fost redeschisa oficial la 8 noiembrie 1602.
Primul bibliotecar a fost numit Thomas James care, a depus eforturi remarcabile pentru a ridica valoarea bibliotecii. Pe langa multe colectii valoroase obtinute din donatii, el a alcatuit doua cataloage ale bibliotecii, tiparite intre anii 1605-1620 si un alt catalog pe subiecte, ce exista si astazi sub forma de manuscris. In Marea Britanie, ca marime, este a doua dupa Biblioteca Britanica si are circa 117 km de rafturi. Nucleul istoric al Bibliotecii Centrale este situat in jurul Radcliffe Camera (constructie terminata in 1749). Este o biblioteca de referinta, fara facilitati de imprumut al materialelor existente. Doar o mica parte dintre materiale sunt cu acces liber la raft, in salile de lectura, restul fiind depozitate. Se spune chiar ca insusi regele a fost refuzat cand a solicitat sa imprumute o carte.
Biblioteca Marciana din Venetia
Este un asezamant cultural foarte cunoscut. Numele sau a fost dat dupa Sfantul Apostol Marcu, patronul orasului, al carui simbol, leul, se afla peste tot in oras. Inca din anul 1362, poetului Petrarca i-a venit ideea de-a crea o biblioteca publica la Venetia, iar la moarte a lasat orasului intreaga sa biblioteca. Biblioteca Nationala Marciana a luat nastere prin donatia efectuata de cardinalul grec Bessarion (Visarion) care in 1468 a oferit Republicii Venetia, de atunci, colectia lui de codice latinesti si grecesti. Ele constituie nucleul acestei biblioteci. Sala dedicata cartilor a fost decorata cu panzele unor artisti ca Tizian, Jacopo Tintoretto, Paolo Veronese si alti pictori renascentisti. Biblioteca Marciana este renumita pentru fondul sau de publicatii grecesti (unul dintre cel mai important din lume) dar si pentru manuscrisele si editiile rare venetiene.
Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro
Biblioteca a fost reorganizata, dupa jafuri si nenorociri, in colonia Brasilia, la Rio de Janeiro, oras ce a adapostit-o multi ani. Fondata in 1810, Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, astazi cea mai mare din America Latina este de o frumusete arhitecturala deosebita capatand stralucire si maretie prin donatiile unor imparati. Cuprinde carti gravuri, harti ce vin din secolul al XIII-lea pana in zilele noastre.
In lume mai exista si alte asemenea centre de cultura care iti iau ochii prin arhitectura lor deosebita dar si prin colectiile si cartile ce le adapostesc si pastreaza cu sfintenie. Amintim: Biblioteca Parlamentului de la Ottawa, in mijlocul careia se afla o statuie a reginei Victoria, Biblioteca abatiei Saint Gaill, una dintre cele mai vechi din Suedia, Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Nationala din Viena, Biblioteca Alencon (Franta), Biblioteca Vaticanului, Biblioteca Palatului Regal din Portugalia, cea mai vasta din lume, Biblioteca Sainte Geneviene din Paris, pe al carei frontispiciu apare si numele lui Dimitrie Cantemir si multe altele, la fel de impunatoare.
IOANA FLORIA
Comentarii