Sa recunoastem ca una dintre patologiile cele mai frecvente in prezent este hepatita si, alaturi de ea, toate celelalte afectiuni ale ficatului. Desi boala hepatica este deseori numita "a mainilor murdare", exista si numeroase alte cauze ale aparitiei si evolutiei sale, principalele fiind consumul de alcool si toxicitatea indusa de medicamente. Necazul cel mare este ca, odata instalat in corpul victimei, virusul maladiei nu-l mai paraseste si se poate "trezi" oricand va avea conditii optime sa se manifeste impotriva sanatatii noastre. Pentru cei mai multi dintre noi, hepatita este o afectiune in urma careia nu vom mai avea voie sa mancam decat apa, paine uscata, ceva branza proaspata de vaca etc. Fara carnuri, grasimi, prajeli si alte asemenea "extravagante". Totusi, sa vedem care este adevaratul regim alimentar de urmat!
Intr-o buna perioada din trecut, rolul dietei in hepatite era absolutizat, ajungandu-se la exagerari si restrictii severe, pe termen lung. Insa studii recente au schimbat atitudinea medicala, in prezent indicandu-se o dieta moderat restrictiva. Astfel, in perioada acuta a bolii, caracterizata prin intoleranta digestiva (organismul digera cu dificultate alimentele), se recomanda mese mici si repetate, cu o compozitie echilibrata in principii nutritive, vitamine si valori energetice. Se vor prefera alimentele usor digerabile (terciuri, salate, supe, fructe etc.). Se vor evita dulciurile concentrate si alimentele iritante pentru stomac (grasimi, condimente, care contin derivati de alil, considerati toxici pentru ficat). Erorile intalnite cel mai frecvent in practica sunt desconsiderarea totala a rolului dietei in recuperare sau, dimpotriva, exagerarea unor restrictii (de exemplu, la sare, la carne) sau supraincarcarea inutila cu vitamina C (consum excesiv de citrice) ori un aport crescut de branza de vaci proaspata si altele.
Imediat ce este dat un diagnostic cert de afectare hepatica, respectarea indicatiilor de dieta este esentiala, alaturi de tratamentul medicamentos si controalele periodice, in vederea ameliorarii evolutiei bolii. Repausul la pat este acceptat, de obicei, in functie de starea de astenie si fatigabilitate (oboseala extrema la eforturi mici) resimtita de bolnav. Se considera ca repausul este benefic prin scaderea consumului energetic al organismului pana la nivelul minim necesar. Singura restrictie ferma in perioada de recuperare dupa o hepatita acuta sau in cazul diagnosticarii unei hepatite cronice este interzicerea consumului de bauturi alcoolice. De ce astfel? Consumul crescut de alcool pe termen lung produce doua tipuri de afectiuni hepatice: hepatita alcoolica si ciroza hepatica. Leziunile induse de alcool se pot suprapune peste o hepatita cronica, accelerand evolutia spre ciroza, precipitand instalarea complicatiilor acesteia si crescand riscul aparitiei cancerului de ficat.
De altfel, alcoolismul ramane principala cauza a cirozei in Europa si in lume. Studiile au aratat ca exista o corelatie intre consumul regulat de alcool, cantitatea si durata consumului si incidenta cirozei, insa nu toti consumatorii de alcool dezvolta hepatopatie alcoolica, sugerand si implicarea unor factori genetici. Ficatul poate fi considerat un adevarat "laborator" al organismului, fiind sediul de metabolizare a componentelor provenite din alimentele ingerate, dar si din medicamente sau din toxicele din mediu. De asemenea, aici se produc o serie de molecule de baza in economia organismului, de la proteinele sangelui, inclusiv anticorpii – "soldatii" organismului in lupta cu agentii patogeni – bacterii, virusuri, pana la diferite categorii de hormoni (estrogeni). De aceea, intr-o hepatita se impune o dieta echilibrata pe termen lung, evitand suprasolicitarea ficatului, care se afla in perioada de recuperare dupa o agresiune virala sau toxica, medicamentoasa sau prin consum excesiv de alcool.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii