„Masa lunga, viata scurta”
Pentru noi, românii, conceptul de alimentatie rationala are conotatii triste, de vreme ce a fost o lunga perioada asociata cu notiunea de saracie. Dar, în ciuda rezonantei subiective a acestei sintagme asupra psihicului nostru, termenii sunt consacrati si folositi de oamenii de stiinta – fie ei cercetatori, medici, nutritionisti etc.
„Masa lunga, viata scurta”
Pentru noi, românii, conceptul de alimentatie rationala are conotatii triste, de vreme ce a fost o lunga perioada asociata cu notiunea de saracie. Dar, în ciuda rezonantei subiective a acestei sintagme asupra psihicului nostru, termenii sunt consacrati si folositi de oamenii de stiinta – fie ei cercetatori, medici, nutritionisti etc. – care se ocupa de gasirea celor mai eficiente modalitati de pastrare a sanatatii omului si de prelungire a vietii. Specialistii în domeniu (si care nu au nici o legatura cu rasturnarile de sistem din preajma anilor ’90) au tras de mult timp semnalul de alarma asupra pericolului pe care îl prezinta alimentatia nerationala. Proverbul latin „Masa lunga, viata scurta” este adesea invocat de cei ce se straduiesc sa imprime în constiinta oamenilor necesitatea de a acorda o atentie deosebita alimentatiei rationale, în defavoarea alimentatiei nesanatoase, adica dezechilibrata, dezordonata, monotona, în exces, bazata pe alimente nefavorabile organismului.
„Nu tot ce-ti place e sanatos”
Pledoaria acerba pentru adoptarea unei alimentatii rationale a aparut o data cu hiperindustrializarea, cu stilul de viata contra-cronometru specific actualei societati, care au facut ca, într-un rastimp extrem de scurt pe scara timpului istoric al omenirii, sa se petreaca schimbari esentiale în mediul ambiant si în existenta de zi cu zi. Este usor de constatat pentru oricine ca, de la o generatie la alta, se produc transformari radicale în ceea ce priveste ritmul de viata, viteza de miscare (nu doar în raport cu spatiul, ci si în raport cu circuitul ideilor si al informatiei) si, nu în ultimul rând, în ceea ce priveste modul si tipul de alimentatie. Ne place sau nu, suntem asaltati cu alimente noi, cu produse foarte rafinate (asa cum sunt zaharul, uleiul, faina alba si produsele derivate, conservele industriale etc.), care le înlocuisc tot mai mult pe cele traditionale – legume, fructe, vegetale proaspete si asa mai departe. Toate aceste schimbari au avut însa timp sa-si spuna deja cuvântul asupra sanatatii omului, al carui organism nu este programat sa faca fata „în regim de urgenta” acestor „comenzi rapide” de acceptare a noului. O dovada este faptul ca în special viata celor gurmanzi este afectata, ei cazând cel mai usor victime ale îmbietoarelor oferte alimentare care… „chiar daca sunt bune, nu sunt neaparat bune”. Evident, pentru sanatate.
„A mânca nu e rusine când manânci cum se cuvine”
În acest context, exista o singura solutie: alimentatia cât mai corecta, condusa dupa principii studiate cu multa seriozitate de catre specialisti, cea care atrage dupa sine o dezvoltare armonioasa fizica si intelectuala a copiilor, un tonus favorabil capacitatii de munca si creatie al adultului, o viata cât mai lunga în conditii de sanatate optima, o batrânete ferita de multe boli si suferinte datorate în cea mai mare parte obiceiurilor alimentare deficitare.
Desi, pentru multi, pare un lucru imposibil de realizat, dat fiind programul de activitate specific ritmului trepidant al vietii contemporane, se bate în continuare moneda pe necesitatea a trei mese principale pe zi, bazate pe meniuri alcatuite si dozate în asa fel încât sa asigure consumul de energie, maxim în prima parte a zilei si descrescator spre finalul ei. Cantitatea de alimente ingerate nu trebuie sa fie nici insuficienta (de înfometare), dar nici în exces (doar din impulsul lacomiei), în raport cu posibilitatile reale ale sistemului digestiv de a digera si de a asimila alimentele respective. Dupa cum ne asigura nutritionistii, atât timp cât volumul si natura alimentelor furnizate organismului nu depasesc nevoile sale reale (care trebuie sa tina seama de vârsta, sex, tipul de activitate, existenta vreunor boli cronice etc.) omul se simte bine, reconfortat, atât în timpul mesei, cât si dupa aceea.
„Norocul ne aduce o masa bogata, cumpatarea una îndestulatoare”
De ce apare senzatia de disconfort dupa o masa exagerat de abundenta? Consumul unei cantitati de alimente cu mult peste nevoile organismului duce la marirea cantitatii de sânge din vasele mezenterice, ceea ce provoaca o irigatie redusa la nivelul creierului si, implicit o oxigenare insuficienta a celulelor sale. Asa se explica si starea de moleseala, somnolenta si apatie care se instaleaza dupa o masa copioasa. Disconfortul digestiv atrage dupa sine si instalarea unor tulburari de somn, aparitia cosmarurilor, îmbolnavirile ficatului si ale pancreasului. În timp, lista neajunsurilor provocate sanatatii se lungeste cu aparitia obezitatii, bolilor cardiovasculare, starilor de iritabilitate etc. Oamenii de stiinta nu pledeaza neaparat pentru împartirea alimentelor în „rele” si „bune”; dimpotriva, pe baza cercetarilor efectuate, ei ne asigura ca, în principiu, nici un aliment nu este nociv, atât timp cât ne pastram la o greutate corporala normala. Cu alte cuvinte, esential nu este „ce” alimente trebuie sa mâncam, ci „cât” si „cum” mâncam. Numarul meselor, ambianta si regularitatea sunt factori de prima importanta. Urmeaza grija pentru calitatea (alimente cât mai proaspete, cât mai naturale si mai diversificate) si cantitatea de hrana (doar atât cât are nevoie organismul). Mesele luate neregulat, cu spatii mari între ele, desi în numar redus, obliga organismul sa absoarba atunci când are prilejul cantitati mai mari de substante nutritive si sa le stocheze. Iar transformarea cinei în „masa principala” a zilei, asa cum se întâmpla din ce în ce mai des în societatea contemporana, conduce fara nici un dubiu la obezitate si tot felul de alte probleme de sanatate.
Simplificarea alimentatiei dupa principii corecte, mai precis simplificarea modului de pregatire a hranei (prin renuntarea la retetele sofisticate, care necesita, printre altele, timp lung de prajire, coacere sau fierbere) constituie o recomandare permanenta a dieteticienilor moderni. Hrana cât mai echilibrata nutritiv si pregatita cât mai simplu constituie un principiu de baza al alimentatiei sanatoase.
Deformatie osoasa dureroasa
Un cititor al revistei Magazin ne-a solicitat prezentarea celor mai importante aspecte...
Comentarii