„Doar 25 la suta din genele care alcatuiesc genomul uman sunt functionale. Restul este „gunoi ADN”, materie nefunctionala, sustinea cercetatorul Dan Graur. Alti geneticieni sunt de parere ca lucrurile stau diferit. Asadar, daca revenim la rezultatele cercetatorului Dan Graur, amintite saptamâna trecuta, sa spunem ca ele sunt oarecum polemice: practic, vin în contradictie cu concluziile formulate de oamenii de stiinta care au participat la proiectul Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE), adica Enciclopedia Elementelor ADN. E adevarat, în 2012, coordonatorii ENCODE au anuntat ca 80% din genomul uman are functii biochimice, în vreme ce profesorul Graur vorbeste despre 25 la suta gene functionale.
Cine este, totusi, ENCODE si care sunt obiectivele sale? Consortiul ENCODE reprezinta o colaborare internationala între mai multe grupuri de cercetatori, peste 400, înfiintat de Institutul National de Cercetari ale Genomului Uman (NHGRI). „Obiectivul acestui proiect este acela de a alcatui o lista atotcuprinzatoare cu elementele functionale din genomul uman, care include si elementele ce actioneaza la nivelul proteinelor si ADN-ului, dar si elementele regulatoare ce controleaza celulele si circumstantele în care genele devin active” declara Ewan Birney, 39 ani, coordonatorul grupului de cercetatori ENCODE.
Analizele ENCODE ne spun ca nu este vorba de „gunoi”, ci de elemente foarte importante care pot oferi oamenilor de stiinta un orizont de cercetare extrem de vast. E vorba, practic, despre o calatorie în materia întunecata a genomului în timpul careia se poate întelege mai bine fiinta umana, caracteristicile si mai ales bolile.
„Gunoiul”, un pitic urias
Genomul uman este un univers la fel de vast si complex ca si universul galaxiilor. Pe cât de vast este însa Universul, pe atât de minuscul este universul genelor. Ce cauta cercetatorii în gigantica „lada de gunoi a ADN-ului”, invizibila pentru ochiul liber? În 2000, când oamenii de stiinta implicati în Proiectul genomului uman au prezentat primul proiect brut al secventei de baze azotate al ADN-ului uman, rezultatele initiale pareau sa confirme ca marea majoritate a secventei – probabil 97% din cele 3,2 miliarde baze – nu avea nici o functie aparenta.
„Cartea Vietii”, care se afla în fiecare din noi, cu alte cuvinte, arata ca o enorma structura cu câteva fraze si restul doar texte de umplutura! În 2012, într-o serie de lucrari publicate în revista Nature, dar si în alta publicatii, grupul ENCODE a facut cunoscut „un inventar uimitor de comutatoare ascunse anterior, semnale înglobate ca runele pe întreaga lungime a ADN-ului uman. În acest proces, se reinventeaza vocabularul cu care biologii studiaza, discuta si înteleg mostenirea umana si boala”.
Când „inutilul” este esential
Asadar, regiuni care alcatuiesc 98% din genomul uman au fost respinse de cercetatori ca fiind „junk”, „inutil”, „nefolositor”, secvente care nu servesc nici unui scop. Numai ca cercetatorii au descoperit recent variatii si modulatii în acest ADN „inutil”, care sunt implicate în aparitia unor boli netransmisibile. Asta a dus la abordari inovatoare de cercetare si tratament care ar putea ameliora în cele din urma unele dintre aceste conditii, dupa cum scrie si Nessa Carey în cartea sa „Junk ADN”, (ADN-ul inutil”), atunci când afirma ca ADN-ul „inutil” poate avea o implicare critica în diverse fenomene precum bolile genetice, infectiile virale, determinarea sexului la mamifere si evolutia.
O jungla primitiva, densa
Ewan Birney, de la Institutul European de Bioinformatica din Cambridge, Anglia, a condus analiza facuta de cei peste 400 de oameni de stiinta ENCODE care au adnotat genomul uman. Într-un interviu dat publicatiei Scientific American, el spunea: „Oamenii de stiinta stiau mai demult ca exista acolo ceva mai mult decât genele care codifica proteinele. Întotdeauna a fost clar ca a existat o reglementare. Ceea ce nu stiam era tocmai cât de mare a fost asta. Aproximativ 1,2% din baze se afla în exonii care codifica proteinele. Si oamenii au speculat ca „poate ca aceeasi cantitate este implicata si în reglementare sau poate putin mai mult”. Dar, chiar daca avem o viziune rezervata fata de datele ENCODE, spune cercetatorul, „tot ajungem la 8-9 procente din bazele genomului implicate în a face ceva de genul reglementarii… Cu siguranta ca se va merge peste 9%, si s-ar putea argumenta cu usurinta ce-va de genul 20 la suta”. Ewan Birney crede ca expresia „ADN gunoi” ar trebui sa fie complet eliminata din lexicon, pentru ca nu este o modalitate foarte utila de a descrie ce se întâmpla.
Referindu-se la surprizele oferite de „gunoiul” din ADN, Ewan Birney recunostea ca „au fost multe dezbateri, în interiorul ENCODE si în afara proiectului, rezultatele experimentelor noastre descriu sau nu ceea ce se întâmpla cu adevarat în ADN”. Studiile anterioare sugerau „ca doar intre 3 si 15 la suta din genom a avut semnificatie functionala – adica au facut ceva, indiferent daca codifica proteine, reglementeaza modul în care genele functioneaza sau fac altceva. Acum se poate presupune, afirma Ewan Birney, ca procente „între 9 si 80 la suta sunt de fapt gene functionale”, ceea ce este o gama foarte larga.
Ce se întâmpla acolo de fapt? „ADN-ul din interiorul celulelor noastre este înfasurat în jurul diferitelor proteine, dar exista si alte tipuri de proteine numite factori de transcriptie si acestea au interactiuni specifice cu ADN-ul. Si atunci, când vorbim despre aceste 9%, vorbim cu adevarat despre aceste contacte foarte specifice… Personal, cred ca tot ceea ce este transcris merita explorat în continuare, iar aceasta este una dintre sarcinile pe care va trebui sa le abordam în viitor”.
În fine, daca ar trebui sa scoatem din dictionar expresia „junk ADN” în limba engleza, „ADN inutil, gunoi” în limba româna, ce alta expresie ar putea sa o înlocuiasca? Ewan Birney vede aceasta zona ca un fel de „jungla primitiva, o jungla densa plina de lucruri prin care trebuie sa-ti faci drum. Încerci sa ajungi într-o anumita pozitie. Si nu stii sigur unde esti. Este destul de usor sa te simti pierdut acolo”.
Cartea vietii are file care vor ramâne pentru totdeauna necitite, nedescifrate. La fel ca si Universul. Suntem creaturi complexe, abisale, de nepatruns.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii