De unde venim?

          ..

          …Intrebare aparent retorica, dar la care oamenii ce stiinta se inghesuie sa dea raspuns desi, se stie bine, teoriile „desenate” sunt inca incarcate de mister.
          Prima parte – sa-i spunem partea A – a raspunsului tine de geologie. Pamântul a aparut, ca planeta, cam acum 4,5 miliarde de ani (s-a rupt din Soare? s-a autoformat din aglutinarea unor ramasite stelare?), a fost, multa vreme, o masa in fierbere, iar dupa cam 800.000.000 de ani se racise suficient pentru a i se forma, in oceanul primordial, primele continente. Geologia se opreste aici.
          Partea B: acum 2,7 miliarde de ani apare, brusc, viata. Varianta B1 a teoriei rezolva totul intr-o fraza: panspermie, adica viata a venit pe Pamânt transportata de serviciile unei poste galactice – prin meteoriti, in care erau incastrate bacterii, cu ADN-ul, incifrat – iar o data scrisorile ajunse la tinte, pe planete cu apa, ADN-ul isi incepea activitatea de replicare. Urmare: divizarea celulara, multiplicarea, evolutia spre forme superioare de viata etc., pâna la om.
          Varianta B2 spune ca nu, nici vorba de amestecul cosmosului in aparitia vietii, totul s-a petrecut aici, la noi, pe Terra, in oceanul primordial, din motive pur si simplu chimice. Pe tânara Terra, vulcanii creasera deja atmosfera, acumulându-se molecule de oxigen (O2) iar pe fundul marilor din protoistorie se depunea carbonul. Viata poate aparea in acest moment dupa trei scenarii. Primul – ii spun B11, din motive de numerotare matematica – s-ar putea denumi „ipoteza Martia Brasier”: din simple molecule de oxid de carbon, prin asociere cu molecule de hidrogen apar hidrocarburi de genul metanului si propanului. Eliminate prin fumerolele – gurile de vulcani – submarine, aceste gaze vor forma cu metalele prezente in roci – fier, nichel – prima materie organica: uleiul de stânca, conform unei formule chimice cunoscute (asa-numita sinteza Fisher-Tropsch). De aici incolo, algele, coacervatele (teoria Oparin-Haldane), viata in oceane, iesirea din ape, primatele, omul. Scenariul B12 este cel al „caii metanice” si presupune existenta (de unde?) a unor bacterii ancestrale (numite hipertermofile), care isi sug energia de care au nevoie prin reducerea gazului carbonic, cu eliberare de metan B12 se mai numeste „ipoteza Frances Westall”. De la metan se ajunge la molecule organice complexe, apoi la alge, coacervate etc., pâna la Homo Sapiens. Iar scenariul B13 este cel al fotosintezei: stim ca 6 molecule de CO2 plus 6 molecule de apa + lumina dau o molecula de glucoza (hrana pentru viitoarele plante si animale) si oxigenul (pentru respiratie, la toate formele de viata). Algele vor oxigena atmosfera, stratul de ozon de deasupra ei va apara viata nascenta. Ramasite ale procesului – conform ipotezei William Schopf – stromatolitele, edificii de calcar antediluviene, zacând si acum pe fundul marilor planetei.
          Dupa tehnologiile descrise fie de B11, fie de B12, fie de B13, algele preiau comanda cam acum 2,7 miliarde de ani si domina viata terestra vreme de aproape doua lungi miliarde de ani. Viata explodeaza in jurul anului de gratie 600.000.000 i.Hr. – cu o marja de ±100.000.000 de ani – si iata-ne pe noi, destepti, frumosi, adaptabili, curajosi, numai buni de plecat mai departe. Unde?