• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 2 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 2 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Chandra

Chandra

13 februarie 2003
in Glob
A A

          Inginerul Homo faber a dat in pasiunea fabricarii de rachete si sateliti. Si de atunci peste 8.

          Inginerul Homo faber a dat in pasiunea fabricarii de rachete si sateliti. Si de atunci peste 8.000 de artefacte celeste insotesc Pamântul in drumul lui cosmic, cele mai multe fiind resturi, „gunoaie” cosmice, ramase din diversele noastre aventuri in cerul de deasupra capetelor.
          Câteva zeci sunt insa mecanisme functionale, satelitii care ne asigura comunicatiile, teledetectia, circulatia navelor si a avioanelor. Trei sunt insa „spioni” certificati ai lui Homo sapiens, cu sarcina de a scruta adânc abisurile Cosmosului, imbogatindu-ne biblioteca cunoasterii si pregatind inevitabilele aventuri cosmice viitoare, poate si exodurile catre alte planete – personal vad anul 2020 ca momentul când Marte va fi cu adevarat „atacata”, iar Luna va redeveni potentiala mina si baza de lansare catre celelalte planete – asa cum o visam la mijlocul secolului trecut – plus statiile-orasele construite pe orbite aproapiate Terrei. Cel mai important – dar si cel mai oneros – este ISS, Statia Spatiala Internationala, in curs de constructie (santier foarte lent, dupa parerea mea). Al doilea spion este „Hubble”, telescopul spatial care baleiaza tot Universul inconjurator, cu succes atât de mare, incât putem spune ca averea noastra in biti privind Cosmosul este de zece ori mai mare acum decât inainte ca „Hubble” sa fi urcat la ceruri. In sfârsit, al treilea observator – urcat de câtiva ani pe orbita – se numeste Chandra, dupa numele unui astrofizician indian renumit, Subrahmanyan Chandrasekar – si este facut sa perceapa razele X. Ce sunt razele X? Radiatiile cosmice, ne invata manualul de fizica de liceu, se intind in functie de frecventa lor, pe un spectru larg, care cuprinde, in ordine: razele gamma, razele X, ultravioletele, lumina vizibila ochiului omenesc (rosu-oranj-galben-verde-albastru-indigo-violet, deci faimosul rogvaiv, cu combinatiile lor), radiatiile infrarosii (caldura, pe care o percepem nu cu ochii sau cu urechile, ci cu pielea), microundele si undele radio (pe care le „prind” circuitele oscilante si le traduc in sunete, pentru ureche, adica având frecventa intre 16 si 20.000 de hertzi – oscilatii pe secunda). Am simtit nevoia sa va fac aceasta mica lectie pentru ca razele X s-au dovedit o gaselnita extraordinara, care au facut din Chandra o mare vedeta. Caci rotindu-ne in jurul Terrei in revolutii de 2,6 zile, pe o orbita eliptica, destul de departe de planeta constructorilor ei – face cam o treime din drumul Pamânt-Luna! – si inarmata fiind cu un sistem de oglinzi ultraperformante si un spectrometru de inalta rezolutie, Chandra vede enorm… si ne face pe noi sa simtim monstruos, cum ar spune nenea Iancu, cât de mare este Universul care ne inconjoara.
          Iata câteva dintre „faptele de arme” ale cititorului in stele Chandra: o cercetare amanuntita a suprafetei vecinei noastre, Venus, despre care nu mai aveam stiri, de aproape doua decenii; clarificarea „concubinajului” dintre Sirius A si Sirius B, stea dubla, aflata la 8,6 ani-lumina de noi; pe post de „paparazzo”, a prins colapsarea stelei RXJ 1856, 5-3754, intâmplata la 400 ani-lumina de Pamânt, deci acum 400 de ani; ne-a adus fotografii (computerele transforma, pentru ochiul uman, imaginile X in imagini rogvaiv) absolut uluitoare din centrul galaxiei Calea Laptelui, aflat la 25.000 ani-lumina de Pamânt si indicându-ne – descoperire extraordinara! – ca in miezul galaxiei se gaseste o super black hole, o monstruoasa gaura neagra, de milioane de ori mai masiva decât Soarele; gaseste ramasitele supernovei N 132D, la 160.000 ani-lumina, inducându-ne ideea ca din prabusirea spre sine a unui asemenea gigant se poate naste o gaura neagra; „viziteaza” galaxia Cygnus A – de fapt, vede un strop din istoria ei, de acum 750 milioane ani; se „inalta pe vârfuri” – daca putem spune asa ceva despre o statie orbitala – si arunca priviri tocmai dincolo de orizontul a 12 miliarde ani-lumina, adica priveste Cosmosul in copilaria lui, si il gaseste incarcat de quasari si nuclee de galaxii energizate de stranii black holes ale inceputului de lumi, cu mult inainte ca materia sa inceapa a se vaporiza, transformându-se in galaxii, stele si planete – pe care sa apara, iata, viata, sa evolueze pâna la ratiune, construindu-se astfel masinariile prin care Cosmosul se percepe pe sine.
          Superba unealta, Chandra, pacat ca si-a pierdut, de curând, „fratiorul”, pe Compton Gamma Ray Observatory (urcat pe cer, CGRO s-a dovedit nascut mort, urmare a unei erori tehnice dar, sigur, ajutat, in viitorul apropiat de ceea ce va fi Space Infrared Telescope Facility (cititor al radiatiilor infrarosii) – iata turnul de cercetasie al lui Sapiens sapiens, sumetit in afara Pamântului.
          
          
          
          
          

ShareTweet
Articolul precedent

Rapiti de OZN-uri

Urmatorul Articol

Cromoterapia, in actualitate

Articole Similare

Glob

Palimpsestul lui Arhimede

30 martie 2026

Una dintre cele trei pagini lipsa din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris...

Glob

Riscuri de mediu în Golful Persic

23 martie 2026

Ecosistemul marin bogat si divers al Golfului Persic, din care fac parte,...

Glob

Unealta din os de elefant

16 martie 2026

Un artefact triunghiular, realizat din os de elefant si folosit pentru ascutirea...

Glob

Cât de corecte sunt sfaturile medicale oferite de AI?

9 martie 2026

Utilizarea unor programe de inteligenta artificiala (AI) pentru a gasi raspunsuri despre...

Glob

„Ucigasul” de dinozauri

2 martie 2026

Oamenii de stiinta au reconstruit cel mai complet schelet al unui crocodil...

Glob

Un meteorit cu… multa apa!

24 februarie 2026

Numeroase particule de apa sunt continute de unul dintre cei mai vechi...

Urmatorul Articol

Oua umplute cu hrean

Pilaf texan

Cuib de viespe

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 martie 1979 – Tratatul istoric de pace dintre Egipt si Israel

30 martie 2026

Semnat pe 26 martie 1979 la Washington, D.C., tratatul de pace dintre...

Citeste mai departe
Blitz

Iubiri interzise în filme

30 martie 2026

Iubirile interzise au fascinat dintotdeauna publicul, deoarece exploreaza acea dorinta profunda pentru...

Citeste mai departe
Blitz

Orasul întarit

30 martie 2026

În Cetatea Medievala a Târgu Muresului, o expozitie ce împleteste artefacte istorice...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Echilibrul de fier la vârstnici

30 martie 2026

Cel mai frecvent, referitor la fierul continut de organism, este cunoscut faptul...

Citeste mai departe
Femina Club

Oja sic!

30 martie 2026

Daca anul trecut galben-unt era nuanta ojei moderne, o noua nuanta de...

Citeste mai departe
Femina Club

Supa de cus-cus

30 martie 2026

O ceapa, 1 morcov, 1 fir telina apio, 1 pastârnac mic, o...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.