• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 30 decembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 30 decembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Drama planetara în urma cu 251 milioane de ani

Drama planetara în urma cu 251 milioane de ani

4 decembrie 2003
in Glob
A A

          TERIBILA DISPARITIE A SPECIILOR
          
          Discutiile despre asteroizi si rezultatul devastator al impactului lor cu Pamântul sunt la moda în ultimele decenii. Cea mai noua teorie apartine unui grup de cercetatori americani care dupa ce a studiat rocile prelevate în Antarctica sustine ca a descoperit dovada ca un meteorit gigantic a percutat Planeta în urma cu nu mai putin de 251 milioane de ani, provocând cea mai teribila disparitie a speciilor din istorie.

          TERIBILA DISPARITIE A SPECIILOR
          
          Discutiile despre asteroizi si rezultatul devastator al impactului lor cu Pamântul sunt la moda în ultimele decenii. Cea mai noua teorie apartine unui grup de cercetatori americani care dupa ce a studiat rocile prelevate în Antarctica sustine ca a descoperit dovada ca un meteorit gigantic a percutat Planeta în urma cu nu mai putin de 251 milioane de ani, provocând cea mai teribila disparitie a speciilor din istorie. Studiul a fost publicat saptamâna trecuta în prestigioasa revista Science. Este vorba, dupa cercetatori, despre un impact care a dus la disparitia a peste 90 la suta din speciile existente la acea vreme pe Pamânt, drama care s-a petrecut cu 185 milioane de ani înainte de un alt impact meteoritic devastator, acela raspunzator de disparitia dinozaurilor. Asish Basu, profesor de stiintele Terrei la universitatea Rochester din statul New York, este de parere ca analiza compozitiei chimice a fragmentelor de roca prelevate din Antarctica constituie proba indubitabila a unui impact foarte violent de acum 251 milioane de ani, analizele dovedind ca rocile nu sunt terestre, ci poarta marca distinctiva a meteoritilor. „Aceasta compozitie chimica a rocilor nu poate fi gasita decât în fragmentele de meteoriti primitivi, de acum 4,6 miliarde de ani, aceia la fel de vechi ca si planeta noastra”, mai spune dr. Basu, autorul principal al studiului. Descoperirea acrediteaza teoria conform careia un corp celest, un meteorit de marimea unui munte a lovit Pamântul. Impactul a provocat o imensa bula de foc si a ridicat miliarde de tone de praf în atmosfera, mascând Soarele timp de mai multe luni. Cercetatorii au observat ca specimenele de roca descoperite în China, apartinând aceleiasi perioade, sunt similare cu cele prelevate în Antarctica, ceea ce întareste noua teorie a impactului devastator de acum 251 milioane de ani.
          Astazi este acceptata ideea ca în acea îndepartata perioada, Africa, împreuna cu America de sud, India, Australia si Antarctica formau un singur continent, numit de specialisti Pangea. Desi autorii studiului nu pot afirma cu exactitate unde a cazut meteoritul gigantic, ei avanseaza supozitia ca el trebuie sa fi lovit Pamântul undeva în vestul Antarcticii de azi. În privinta speciilor existente în acea vreme, prof. Asish Basu este de parere ca ele nu erau extrem de numeroase atât pe sol cât si în apa, chiar daca nu existau animale foarte mari. Cert este ca noul studiu, plin de supozitii pâna la urma, lasa perplexa lumea savantilor. Unii cercetatori nu se lasa sedusi de teorie, argumentând ca urme ale unui meteorit de acum 251 milioane de ani au putut rezista atâta vreme în fata eroziunii. Birger Schmitz de la universitatea din Göteborg, în Suedia, e convins ca descoperirea unor astfel de urme de meteorit nealterate „ar fi ceva remarcabil”, dar e convins ca „deocamdata nu e cazul”. Pe de alta parte prof. Basu este convins ca „nimeni din lume nu poate tagadui sau pune în discutie descoperirile noastre chimice”. Ramâne totusi un semn de întrebare: ce situatie exceptionala a permis rocilor recent descoperite sa reziste pâna în zilele noastre aproape intacte?
          
          Judetul Prahova se aliniaza cu EuropaPrima central eolian
          
          Batalia pentru surse neconventionale de energie începe sa prinda contur, dupa ce, timp de 14 ani, fusese abandonata sau lasata în seama laboratoarelor experimentale sau a initiativelor individuale. În Parcul Industrial Crângul lui Bod din Ploiesti au fost inaugurate, luni, lucrarile la prima centrala eoliana din tara, informeaza Rompres. Lucrarile vor dura circa doua luni, iar investitia se va ridica la aproximativ 800.000 euro, fondurile fiind asigurate în parteneriat de Consiliul Judetean Prahova si grupul de firme IRIDEX. Centrala va avea o putere de 660 kw/ora si o lungime a paletelor de 79 metri. Centrala eoliana va functiona la o viteza a vântului de 1,8 metri pe secunda si se va opri automat la 13 metri pe secunda. Acest proiect pilot corespunde parametrilor tehnici aprobati în acest an de Consiliul Europei si corespunde programului european care prevede faptul ca tarile candidate trebuie sa aiba sapte la suta din energie asigurata din surse neconventionale. Daca proiectul pilot se va dovedi viabil exista deja studii pentru amplasarea unor centrale eoliene pe Valea Doftanei, care ar putea produce o cantitate de energie egala cu consumul de energie electrica al municipiului Ploiesti.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Peste cu nuci

Urmatorul Articol

Inventatori români „uitati”

Articole Similare

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Glob

Metoda moderna de traducere a manuscriselor antice

15 decembrie 2025

Cercetatorii din Israel spera sa faca noi descoperiri despre istoria evreilor prin...

Glob

Fluierul „politistului” antic

8 decembrie 2025

Un fluier vechi de 3.300 de ani, sculptat dintr-un os de deget...

Glob

Astronautii chinezi gatesc în spatiu

3 decembrie 2025

Cuptorul cu aer cald livrat la bordul statiei spatiale chineze de capsula...

Glob

Artizani de cochilii

23 noiembrie 2025

Oamenii de stiinta au descoperit la Charente-Maritime, în sud-vestul Frantei, cel mai...

Urmatorul Articol

Salau cu ciuperci

Salau cu maioneza

Sos pentru peste

Comentarii

Articole Noi

Femina Club

O amprenta olfactiva

28 decembrie 2025

Una din dilemele momentului se refera la cadoul cel mai potrivit pe...

Citeste mai departe
Horoscop

Horoscop 2026

28 decembrie 2025

BERBEC 21.03-20.04   SANATATE. Anul 2026 va fi la un nivel mediu...

Citeste mai departe
Istorii

Amprenta navigatorului stravechi

28 decembrie 2025

O ambarcatiune straveche care s-a scufundat în largul coastei Danemarcei acum 2.400...

Citeste mai departe
Minuni ale lumii

Misterele din Fontaine-de-Vaucluse

28 decembrie 2025

„Exista ceva într-o comoara care se fixeaza adânc în mintea unui om....

Citeste mai departe
Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Citeste mai departe
Terra X

Palatul cu fântâni „jucause”

28 decembrie 2025

În mod traditional, palatele medievale vietuiesc învaluite într-o aura sobra, conventionala, tivita...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.