Buletin meteo… social

          Aflu, din statistici, ca economia moderna a crescut, în 2002, cu 2,8%, deci mai bine decât media anilor precedenti (2,5%) iar perspectivele lui 2003 sunt si mai roz, caci SUA au reusit un 7,2% urias în ultimul trimestru al anului – de razboi, terorism, accidente, seceta, inundatii (de toate au avut..

          Aflu, din statistici, ca economia moderna a crescut, în 2002, cu 2,8%, deci mai bine decât media anilor precedenti (2,5%) iar perspectivele lui 2003 sunt si mai roz, caci SUA au reusit un 7,2% urias în ultimul trimestru al anului – de razboi, terorism, accidente, seceta, inundatii (de toate au avut…) – dar „locomotiva” SUA, se stie, trage dupa ea industriile, serviciile, agricultura din U.E., Japonia, China, restul lumii (cu mentiuni speciale pentru India si, n-o sa credeti, Brazilia, catastrofala, pur si simplu, în anii anteriori).
          Cum de se întâmpla asta, cum de mergem înainte, desi, aparent, mergem înapoi – tine de misterul fapturii umane si al acestei societati de furnici inteligente spre care se îndreapta lumea lui Homo sapiens. Dar „vinovatul principal” este cautatorul de nou. Revolutionarul caruia nu-i place niciodata lumea în care traieste, oricare ar fi ea. Si care câstiga chiar si din esecuri, cum a fost cel din martie 2000, când aparent inepuizabila lume ITC, adica a tehnologiilor informationale si de comunicare, s-a prabusit cu zgomot, NASDAQ, „Bursa ITC” neoficiala facând sa se risipeasca mii de miliarde de dolari, bani care, este drept, nu existasera niciodata, fiind propusi de specula bursiera. Dar ITC nu a murit, cum bine se stie, ci a luat-o pe drumul parcurs de motorul electric, atunci când acesta a pornit (în 1880) sa detroneze motorul cu aburi, în industriile lumii, ceea ce însa s-a întâmplat abia prin 1920, adica dupa 40 de ani de tribulatii. La ITC revenirea a fost fantastica: dupa abia 3 ani de la aparenta moarte, masinariile ITC intra, rapid si eficace, în tot metabolisul socio-economic al lumii!
          Cu multe rezultate absolut uluitoare; însir câteva dintre fenomenele pe care le naste…
          Primul „câstigator ITC” din lumea moderna se numeste India. În „Sillicon Valley”-ul de lânga Bangalore, dar si în centrul ITC din Delhi, Hyderabad, Chennai (fostul Madras), Pune, Mumbai (fostul Bombay), Kolkata (Calcutta de pe vremea lui Rudyard Kipling si ale sale „Carti ale Junglei”), lucreaza 350.000 de specialisti în computere – plus alte câteva sute de mii în jurul lor – pentru creat programe de computer, dar si pentru a tine, de pilda… contabilitatea întreprinderilor americane (carora le iese mai ieftin sa plateasca „contabilii ITC” indieni, lucrând pentru companiile din SUA, prin Internet). Iar în 2008, spun statisticile, numarul salariatilor ITC de pe subcontinentul indian va fi de 1.000.000, cu aproximativ 1000 de miliarde de dolari câstig, în cursul deceniului în care ne aflam!
          Alt câstigator al marelui loz a fost China – Beijing-ul este o mai mare amenintare pentru noi decât a fost (si este – n.a.) Bagdadul, spun analistii politici americani – caci dezvoltarea fantastica în absolut toate domeniile industriale l-au facut pe chinezul secolului XXI un concurent de temut pentru orice industrie, dovada cele 2,8 milioane de locuri de munca pe care le-a pierdut economia SUA în ultimii trei ani, prin preluarea, de catre chinezi (dar si de catre indieni, coreeni, malaiezieni, singaporezi) a diverselor ramuri de industrie. Motivele principale: salariile si primele de asigurari prea ridicate ale nord-americanilor.
          Dar câstigatoare este si economia SUA – si chiar în domenii la care s-ar fi asteptat la pierderi. Otelarii, de pilda, de la 75 milioane tone „produs” acum 20 de ani, au ajuns la 102 milioane tone, desi numarul de angajati în industria respectiva a scazut de la 289.000 la 74.000, în aceeasi perioada (guvernul SUA îsi subventioneaza otelul, încalcând acordurile încheiate cu Organizatia Mondiala a Comertului, asa cum o face si în industria agrara, de o teribila eficienta, daca ne gândim ca doar 2% din populatia SUA înseamna „tarani”, astazi – fata de 38% în anul 1900 – si ca exportul de produse agricole este înfloritor).
          Dar si ITC-istii, paradoxal, au reînceput sa prospere, productivitatea fabricilor INTEL (de microprocesoare) crescând cu 250% dupa anul 2000, crestere, este drept, însotita de multe concedieri.
          Secretul cresterii în continuare a economiei sta în productivitatea mereu sporita, spun analistii. În adaptare, în inovare, în crearea de noi produse. În atacarea acestor industrii noi care sunt biotehnologiile si nanotehnologiile, dar si în crearea altor ramuri si subramuri de productie – televiziunea, cinematografia, servicii bancare etc. – tot mai inteligente si care, la rândul lor, vor face si „bussiness”-ul, afacerile, tot mai inteligente. Hi tech, adica înaltele tehnologii, migreaza repede, atentioneaza analistii, globalizeaza cu viteza tot mai mare – si singura solutie majora în a te mentine la putere este sa mizezi pe cercetarea stiintifica si tehnologica – adevarat creier al acestui „sistem nervos” pe care ITC il construieste în economia planetara.