• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 25 decembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 25 decembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Rosetta, stela si sonda

Rosetta, stela si sonda

8 aprilie 2004
in Glob
A A

          În minunea numita Muzeul Luvru, din Paris, si-a gasit loc, printre exponate, o bucata de stânca putin aspectuoasa, pe nume „Stela de la Rosetta”. Nu motive artistice i-au facut pe custozii muzeului sa aduca piatra într-o sala a Luvrului, ci motive istorice: un tânar genial, pe nume Champollion, citind inscriptiile, facute, în doua limbi vechi, pe celebra piatra adusa de Napoleon la Paris, a reusit sa decripteze un al treilea alfabet, cel al pictogramelor egiptene.

          În minunea numita Muzeul Luvru, din Paris, si-a gasit loc, printre exponate, o bucata de stânca putin aspectuoasa, pe nume „Stela de la Rosetta”. Nu motive artistice i-au facut pe custozii muzeului sa aduca piatra într-o sala a Luvrului, ci motive istorice: un tânar genial, pe nume Champollion, citind inscriptiile, facute, în doua limbi vechi, pe celebra piatra adusa de Napoleon la Paris, a reusit sa decripteze un al treilea alfabet, cel al pictogramelor egiptene. Asa au reintrat, din istorie, în realitate, Osiris si Ramses II, Hatsepsut si Tutankhamon, povestile perioadelor de glorie ale Karnakului si ale Tebei – aceasta extraordinara saga a unei civilizatii puternice, cea a vechiului Egipt, unul dintre momentele de glorie ale lui Homo sapiens al Antichitatii.
          Dar în familia lui Homo sapiens traieste si un membru mai special al ei, pe nume Homo faber, inginerul, mesterul, mestesugarul, surubarul speciei. Iar Homo faber din zilele noastre, aflati, a avut nevoie de o alta „Rosetta”, una pe care si-a facut-o din circuite electronice, suruburi si materiale compozite de înalta performanta, o sonda celesta ce a fost data spre folosinta astronomilor si astro-fizicienilor. Sonda a costat, nu gluma: 1 miliard de euro, pe care i-a platit bugetul Agentiei Spatiale Europene, un concurent serios din zilele noastre al celebrei NASA. În trupul de fibra de carbon inginerii au montat spectometre, magnetometre, senzori de tot felul, radare, camere TV si, fireste, un mic motoras. Apoi au urcat masinaria – 100 de kilograme masa – pe spinarea unei rachete Ariane V si, de la baza aerospatiala de la Kourou, din Guyana Franceza, au aruncat-o în spatiul cosmic. Pe ruta: Sistemul Solar (pe Marte îl va ocoli în 2007) – cometa Suriumov-Gherasimenko (în 2014, dupa un drum de 675.000.000 km), sonda exploatând, pentru deplasare, fortele gravitationale ale planetelor pe lânga care va trece si, doar din când în când, motorul personal, pentru corectii…
          Ajunsa deasupra cometei, peste un deceniu, „Rosetta” va iesi din hibernarea în care sta (ca sa faca economie de energie) si se va transforma în satelit al vagaboandei celeste. Pe care, bineînteles, va începe s-o studieze, trimitând datele acasa. Va scoate, la un moment dat, din pântece, un rover, un mic vehicul, pe nume „Philae”, va trece prin cele doua cozi de praf si gaze ale cometei si îsi va trimite pasagerul pe suprafata micului corp ceresc, unde acesta se va prinde bine în harpoane si va porni la treaba, scotându-si instrumentele din diverse „buzunare”, pentru a cerceta cometa. Ce spera sa gaseasca savantii, cu aceasta mirifica odisee spatiala? În primul rând raspunsul la întrebarea: cum era Sistemul Solar la începuturile lui, adica atunci când, din nebuloasa initiala, s-au format planetele, asteroizii dar si cometele, avortoni ai procesului întâmplat acum 4,6 miliarde de ani. A doua întrebare: cum s-a format Pamântul, care era materia de la începuturi, ce a creat conditiile speciale de pe aceasta planeta, apa, atmosfera, viata. Adevarate „cronici” de roca si gheata ale Sistemului Solar, cometele stiu o parte a marii povesti – iar „Rosetta” o va smulge, de acolo, pentru Champollion-ii ce vor sti sa ne traduca adevarurile fundamentale ale Universului. Si închei povestea „stelelor”, informându-va asupra unei ispravi în care a fost implicat un alt artefact celest, telescopul spatial „Hubble” care, în cârdasie cu colegul sau pamântean de la Keck (Hawaii), a descoperit o galaxie în forma de arc, populata de stele tinere si frenetice, galaxie aparuta acum 13 miliarde de ani (!) – adica într-un moment când, conform Teoriei Big Bang-ului, galaxiile înca nu existau. Galaxie care însa exista, spun telescoapele, sau cel putin exista pe atunci – si poate în miliardele de ani care au urmat ea s-a stins dar, vorba lui Eminescu, lumina ei de atunci „abia acum luci vederii noastre”…
          

ShareTweet
Articolul precedent

Rapiti de OZN-uri

Urmatorul Articol

Astro-gimnastica (4)

Articole Similare

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Glob

Metoda moderna de traducere a manuscriselor antice

15 decembrie 2025

Cercetatorii din Israel spera sa faca noi descoperiri despre istoria evreilor prin...

Glob

Fluierul „politistului” antic

8 decembrie 2025

Un fluier vechi de 3.300 de ani, sculptat dintr-un os de deget...

Glob

Astronautii chinezi gatesc în spatiu

3 decembrie 2025

Cuptorul cu aer cald livrat la bordul statiei spatiale chineze de capsula...

Glob

Artizani de cochilii

23 noiembrie 2025

Oamenii de stiinta au descoperit la Charente-Maritime, în sud-vestul Frantei, cel mai...

Glob

Marele Muzeu Egiptean

18 noiembrie 2025

Muzeul, care a fost inaugurat oficial la Cairo, prezinta cele mai emblematice...

Urmatorul Articol

Piure de urzici

Budinca din piept de gaina

Ciorba de urzici

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

18 decembrie 1626 – S-a nascut regina Cristina a Suediei

22 decembrie 2025

Regina Cristina a Suediei (pe numele întreg Kristina Alexandra), una dintre cele...

Citeste mai departe
Blitz

„Cravata galbena” – Portretul unui geniu care nu s-a lasat înteles

22 decembrie 2025

Cel mai recent film al regizorului Serge Ioan Celibidachi (fiul marelui dirijor...

Citeste mai departe
Blitz

Craciunul confiscat

22 decembrie 2025

Sarbatorile autentice din satul traditional românesc – cu vechi colinde si miros...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Tratarea atacului de panica

22 decembrie 2025

Atacul de panica este un episod brusc si recurent de teama intensa...

Citeste mai departe
Femina Club

Daca purtati ochelari

22 decembrie 2025

...efectul de lupa al lentilelor va obliga la meticulozitate în privinta machiajului....

Citeste mai departe
Femina Club

Sote de aripioare

22 decembrie 2025

10 aripioare, ulei, sare, piper, praf de usturoi. Se spala aripioarele, se...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.