Stiri extra-terestre

          Cu cât se apropie alegerile (de la noi, din SUA) si cu cât se fac mai multe serbari cu artificii la animalul politico-militar NATO (aflat, clar, în hibernare, daca nu chiar în moarte clinica), cu atât mi se pare mai important sa ridic ochii spre ceruri. Pentru ca eu cred ca indiferent de ce vor vrea sa decida conducatorii politici ai organismelor nationale si internationale, Homo sapiens cel simplu, pietonul de pe strazile satului Planetar, va decide, nu peste multa vreme: reluam cucerirea Lunii! ne îndreptam spre Marte! exploatam centura de asteroizi! încalecam cometele! – actiuni firesti pentru ambitiile pe care specia noastra le are înscrise în cromozomi si gene.

          Cu cât se apropie alegerile (de la noi, din SUA) si cu cât se fac mai multe serbari cu artificii la animalul politico-militar NATO (aflat, clar, în hibernare, daca nu chiar în moarte clinica), cu atât mi se pare mai important sa ridic ochii spre ceruri. Pentru ca eu cred ca indiferent de ce vor vrea sa decida conducatorii politici ai organismelor nationale si internationale, Homo sapiens cel simplu, pietonul de pe strazile satului Planetar, va decide, nu peste multa vreme: reluam cucerirea Lunii! ne îndreptam spre Marte! exploatam centura de asteroizi! încalecam cometele! – actiuni firesti pentru ambitiile pe care specia noastra le are înscrise în cromozomi si gene.
          De aceea urmaresc vigilent site-urile pe Internet, emisiunile de radio si televiziune si revistele care se apleaca asupra mersului spre stele. Si iata ce aflu, de curând…
          Ca robotii-cercetatori aflati pe si în jurul lui Marte au decelat, în ziua de 30 martie curent, nici mai mult nici mai putin decât urme de gaz metan! Prima explicatie a straniului fenomen ar fi prezenta vreunui vulcan activ – dar asta nu se întâmpla acum, stim precis, caci tinem aceasta planeta în colimator mai abitir decât tinem Pamântul. A doua explicatie – vulcani mai vechi, gaze remanente – nu rezista, pentru ca, se stie, gazul metan nu se pastreaza prea mult timp în atmosfera (cel putin nu în cea a planetei noastre) ci se combina, se sublimeaza sau se strecoara în afara atmosferei. Deci, nu. A treia explicatie zguduie din temelii cunoasterea umana: norii de gaz metan sunt produse ale metabolismului unor plante sau animale care, pe Marte, traiesc, respira, fac fotosinteza. Sa asteptam, cu sufletul la gura, urmarea…
          Larry Esposito, astronom în Universitatea din Colorado, SUA, asteapta cu înfrigurare ca sonda Cassini, în iulie, sa penetreze inelele saturniene. Pentru ca aceste amalgame de bucati de gheata si roca ale inelelor planetei Saturn prezinta o particularitate stranie, sustine Esposito. Anume: aceea ca inelele cochetei planete au doar vârsta de 1.000.000.000 de ani, în timp ce Saturn, ca si restul Sistemului Solar, s-a format acum 4,5 miliarde de ani. Pas de mai întelege ceva…
          „Batrânul” Hubble are, de curând, un fratior mai tânar pe cer, ne informeaza revista „Discover”. Este vorba de Spitzer Space Telescope, un aparat foarte capabil, cititor al radiatiilor infrarosii – caldura, adica – provenind de la stele, galaxii, nebuloase. Imagini splendide au fost deja oferite de Spitzer astronomilor: ale galaxiei spiralate M81, desfasurând brate de nori de praf, încalzite de stele tinere si energice; ale nebuloasei Trompa Elefantului, din Galaxia noastra, prezentând publicului stele nou-nascute, pe cale de a-si „roade” nebuloasa ce le-a dat nastere; fotografia uluitoare a unui embrion de stea, care emite jeturi de materie, probabil aflata în curs de a-si construi un sistem planetar în jurul ei; „poza” cometei Schwassmann-Wachmann 1, circulând pe o orbita în afara Sistemului nostru Solar, târând dupa ea nori de praf si molecule organice, asa cum bine îi sade unei comete.
          …Si închei spunându-va ca si la noi, cel putin în mediul tânar, interesul pentru astronomie si stiinte spatiale creste exploziv. Dincolo de zbaterea Magdei Stavinschi (directoarea Observatorului Astronomic Bucuresti), a lui Harald Alexandrescu, Gheorghe Vass, Horia Russu (toti popularizatori si „propagandisti” ai stiintelor cerului) apar cercuri si cluburi care se doteaza cu lunete si telescoape, ademenind copiii si tinerii spre fascinantele lumi din ceruri. Razvan Brasov, de pilda, pe care l-am întâlnit într-o emisiune a postului TV România de Mâine („Scoala de sâmbata” se numea emisiunea) este un astfel de misionar, cercul stiintific în care lucreaza, pe nume „Urania” fiind colaborator apropiat al Palatului Copiilor, unde zeci, sute de curiosi de vârsta mica sunt molipsiti, anual, de pasiunea pentru astronomie. Ce mare eveniment asteapta cu totii? Tranzitul planetei Venus, prin fata Soarelui, în 8 iunie curent, fenomen spectaculos, vizibil cam o data pe secol.