Lovesc tornadele
Vizionarea documentarelor americane legate de producerea tornadelor si a efectelor lor devastatoare pentru micile gospodarii din unele state de pe cuprinsul SUA a deschis apetitul pentru senzational si în presa noastra, numai ca de data asta pe o tema care n-are nici o legatura cu noi.
„Vin tornadele!”, se anunta apocaliptic prin ziare, „Vin tornadele!”, vorbea lumea prin tramvaie si autobuze, ba chiar si la nevinovatele reuniuni familiale.
Lovesc tornadele
Vizionarea documentarelor americane legate de producerea tornadelor si a efectelor lor devastatoare pentru micile gospodarii din unele state de pe cuprinsul SUA a deschis apetitul pentru senzational si în presa noastra, numai ca de data asta pe o tema care n-are nici o legatura cu noi.
„Vin tornadele!”, se anunta apocaliptic prin ziare, „Vin tornadele!”, vorbea lumea prin tramvaie si autobuze, ba chiar si la nevinovatele reuniuni familiale. Adevarul e ca este vara si vara nu numai ca se încing creierele, dar au loc si o multime de fenomene meteorologice specifice acestui anotimp, de la furtuni si ploi abundente, pâna la fulgere si grindina. Dar de aici, pâna la tornade, este o cale lunga si asta din simplul motiv ca în tara noastra, tornadele nu au existat si nu exista! Ce a fost la noi saptamâna trecuta nu este un fenomen nemaiîntâlnit, asa ceva se produce cam în fiecare vara: nori negri, curenti ascendenti si descendenti, furtuni, ploi abundente si grindina. Asa ceva s-a întâmplat si anul trecut la Facaieni, dar simplul fapt ca efectele asupra asezarilor umane (smulgere de acoperisuri, smulgere sau rupere de pomi, oameni trasniti, grindina cu bulgari cât oul de gaina) sunt asemanatoare, asta nu înseamna ca o furtuna, fie ea si naprasnica, asa cum s-a întâmplat la Miercurea Ciuc sau la Satu Mare, saptamâna trecuta, poate fi numita tornada. Pentru ca altminteri, folosind cu lejeritate termeni pe care nu-i stapânim foarte bine, putem spune ca ceea ce loveste tara noastra cam în fiecare vara sunt fie taifunuri (ca la Nagasaki) fie chiar uragane (ramâne sa-i gasim un nume de fata)!
Portretul unei pâlnii mai speciale
O tornada este un fel de furtuna in care masele de aer ascendent si descendent formeaza o pâlnie, un con al carui vârf matura pamântul, un con rotitor care, datorita fortei sale, poate distruge cam tot ce calca în cale. Cuvântul „tornada” provine din doua cuvinte spaniole: „tornada” (furtuna) si „tornar” (a se roti). O furtuna rotitoare, turbionara. Viteza vântului în interiorul unei tornade este dificil de masurat, pentru ca instrumentele sunt distruse aproape instantaneu, dar se pare ca vântul atinge în vârful tornadei viteza de 500 km/h, în vreme ce curentii aerieni ascendenti ating 300 km/h. Durata de viata a unei tornade este de la câteva minute, pâna la câteva ore. Dupa ce tornada a atins faza maxima, „gâtul” pâlniei se restrânge si se culca la orizontala, ia forma unei corzi subtiri, apoi se deformeaza si moare. Pe planeta, tornadele se formeaza în multe tari, în SUA, Bangladesh, Filipine sau Kenia, dar aproape deloc în zonele temperate (unde ne aflam si noi), si cu atât mai putin în sud-estul Europei. În Franta, de pilda, între 1680 si 1988 au fost înregistrare doar 14 tornade. În schimb, în SUA (cele mai afectate sunt statele din Vestul Mijlociu, Oklahoma, Texas si Kansas) se înregistreaza mai mult de 1.000 de tornade pe an; nicaieri în alta parte pe glob nu sunt întrunite, ca în aceasta zona, conditiile ideale de formare a tornadelor si asta se pare ca din cauza ca aici se întâlnesc masele de aer provenind de la Polul Nord, pe de o parte, si cele provenind din golful Mexic, pe de alta parte. În SUA, de pilda, 79 la suta dintre tornade sunt usoare, dureaza doar 10 minute, cu vânt ascendent de 180 km/h si cu o baza de câteva zeci de metri. În jur de 20 la suta sunt puternice, dureaza între 10 minute si doua ore, cu vânt ascendent care atinge 450 km/h, deplasându-se pe o distanta de 160 km si cu o baza de 1 kilometru. În fine, 1 la suta sunt considerate violente. Tornadele se deplaseaza orizontal, împreuna cu furtuna care le-a dat nastere, cu o viteza medie de 55 km/h; doar unele tornade, mai naravase, ating 105 km/h.
Noi avem vijelii
Desi în presa s-a vorbit despre „avertismentele” date de unii meteorologi, cea mai serioasa institutie meteorologica, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) n-a lansat, din câte aflam de pe site-ul sau oficial, nici un fel de avertizare catre populatie sau catre factorii de decizie, ultima avertizare nationala fiind cea din 11 februarie 2004. Am fost curiosi sa aflam parerea unui specialist cu experienta de la INMH, asa ca am stat de vorba cu doamna Romica JURCA. Domnia sa ne-a precizat ca tornadele nu sunt specifice în Europa si implicit în zona tarii noastre. „Nu sunt specifice, dar aceasta nu inseamna ca nu pot sa apara vreodata, mai devreme sau mai târziu. Pentru a confirma faptul ca au aparut, meteorologii au nevoie de un timp, e vorba de ani, pentru a studia si cerceta fenomenul, in ce parte din tara se produce mai frecvent, conditiile care au contribuit la generarea sa etc.
Tornadele sunt vârtejuri puternice, cu destul de mare extindere si pe orizontala, si pe verticala, dar când apar undeva, aproximativ tot acolo se si consuma, isi pierd din intensitate în câteva ore. Tornadele nu sunt precum fronturile atmosferice, care sa se deplaseze zeci sau sute de kilometri. Când in straturile mai inalte ale atmosferei, patrunde mai mult aer rece decât ar trebui intr-o atmosfera, sa-i spunem normala sau stabila, coloana de aer se ingreuiaza la partea sa superioara, se comporta precum un „hopa-Mitica” ce tinde sa se rastoarne si atunci apar nori cu foarte mare dezvoltare pe verticala, din care cad ploi abundente si chiar grindina. Sub un astfel de nor, se intensifica vântul, care de cele mai multe ori nu are viteze mai mari de 55 – 60 km/h, dar care isi schimba directia aproape instantaneu si atunci torsioneaza (rasuceste) coroana copacilor si acoperisuri, pe care le poate smulge. Atunci spunem ca este vijelie. Asa s-ar explica cele intâmplate in tara noastra, la sfârsitul saptamânii trecute si de fiecare data in sezonul cald al anului.”
Concluzia este una singura: când nu avem parte de tornade, care la noi exista doar atunci când sunt folositi termeni pe care nu-i stapânim cu exactitate, cu siguranta e vorba despre furtuni in care vântul „poate lua aspect de vijelie”, cum am auzit de atâtea ori la buletinul meteo.
joi, 10 iulie 2025
joi, 10 iulie 2025
Comentarii