• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 1 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 1 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Despre cercetare si dezvoltare

Despre cercetare si dezvoltare

9 septembrie 2004
in Glob
A A

          Analistii metabolismului social global sunt de acord asupra subtilei – dar dramaticei – diferente dintre cresterea economica si dezvoltarea sociala. Caci mult laudata, de catre ultraliberalii americani, crestere economica constanta înseamna procente în plus – cu cât mai multe, cu atât mai bine, spun actionarii companiilor – la produsele care se realizeaza de catre industrii, agricultura si sectorul tertiar, al serviciilor; care, sigur, înseamna bunastare prin abundenta pentru milioane, chiar sute de milioane de oameni, dar mai ales dividende grase pentru mai-marii lumii („Esti în primii 10% ai Americii, te poti considera prosper: mai jos, esti ca si în orice parte a lumii”, îmi spunea, de curând, un fost olimpic la matematica, absolvent al celebrei Massachussets Institute of Technology si, deja, cu un pas în „tribul celor 10%”).

          Analistii metabolismului social global sunt de acord asupra subtilei – dar dramaticei – diferente dintre cresterea economica si dezvoltarea sociala. Caci mult laudata, de catre ultraliberalii americani, crestere economica constanta înseamna procente în plus – cu cât mai multe, cu atât mai bine, spun actionarii companiilor – la produsele care se realizeaza de catre industrii, agricultura si sectorul tertiar, al serviciilor; care, sigur, înseamna bunastare prin abundenta pentru milioane, chiar sute de milioane de oameni, dar mai ales dividende grase pentru mai-marii lumii („Esti în primii 10% ai Americii, te poti considera prosper: mai jos, esti ca si în orice parte a lumii”, îmi spunea, de curând, un fost olimpic la matematica, absolvent al celebrei Massachussets Institute of Technology si, deja, cu un pas în „tribul celor 10%”). Ceea ce a avut ca efect urmatoarea situatie: raportul de 30:1 dintre averea celor mai bogati 20% cetateni ai lumii (toata, capitalista – sau, ma rog, aproape toata…) în anul 1960 s-a transformat, în anul 2000, într-un alarmant 80:1… Iar o prognoza simpla pentru un viitor probabil arata ca, daca economia Chinei va depasi, în 2020, economia SUA si daca cresterea Indiei continua în acelasi ritm, iar consumul din cele doua tari-continent creste la nivelul actual al cetateanului Americii de Nord, va fi nevoie de produsele economiei a cel putin 4-5 planete de talia Pamântului, pentru a satisface setea, foamea, necesarul de locuinte, energia, autovehicule, aparatura electronica!
          Dezvoltarea, asa cum notiunea este privita astazi, înseamna amestecul politicului în economie, având ca rezultat raspândirea cresterii economice în social, echilibrarea geografica a câstigurilor si, din ce în ce mai mult, încurajarea sectoarelor economiei care respecta mediul înconjurator. Dezvoltarea, în politica noua, îsi adauga din ce în ce mai mult si adjectivul „durabila”: dezvoltare durabila, sustainable development – expresie tot mai des si mai clar întâlnita în toate strategiile ce se tes (si de la care, din pacate, strategii texani ai SUA se sustrag permanent).
          Dezvoltarea durabila, în afara de respectul pentru legile ecologice (Tratatul de la Kyoto, de reducere a emisiei de CO2 din atmosfera, este un document puternic, respectat de cei mai multi locuitori ai Pamântului si care va fi semnat, cu siguranta, de urmasul lui G.W. Bush la Casa Alba!) si de raspândirea orizontala a cresterii în social (strict dependenta de politic), înseamna si încurajarea motorului dezvoltarii care este cel al stiintei si tehnologiilor, al roadelor cortexului lui Homo faber. Aici, net, nord-americanii stau mai bine – si poate pasul cel mai important pe care îl au de facut cetatenii Uniunii Europene va fi acela de a încuraja mersul tinerilor spre lumea cercetarii stiintifice. Într-un clasament al numarului de articole publicate în reviste stiintifice, nord-americanii se claseaza, de pilda, pe locurile I (Institutul Salk ocupând 12,4% din spatiul publicatiilor), III, IV, V, VI, VII, europenii fiind clasati doar pe locurile II (Laboratorul european de biologie moleculara, cu 7,8% din productia de articole publicate), VIII, IX si X.
          Domenii de vârf ale cercetarii? Cea industriala, în primul rând, unde în aeronautica si energetica nucleara europenii înca se tin tari. În genomica si proteonomica – noile si puternicele stiinte ale viului – americanii conduc „balul”, cu chinezii, japonezii si europenii, dupa ei, la mare distanta. În fizica si astronomie, echipele sunt, în general, multinationale, dar americanii cheltuiesc mai mult. În tehnologii spatiale se asteapta revirimentul american, se remarca constanta Rusiei, cresterea investitiilor Agentiei Spatiale Europene, aparitia Chinei în competitie. Creste, în rezultate, cercetarea în matematica, cu un tablou de performante cuprinzând nume din mai toate tarile (cu doi performeri români printre „premianti”, prof. Cristian Calude si acad. Gheorghe Paun). Electronica, nanotehnologiile, biotehnologiile – avansul american fata de restul lumii este coplesitor.
          Ce spera europenii? Deocamdata, nu mare lucru, poate doar o colaborare nord-atlantica mai strânsa, la care sa colaboreze si rusii. Eforturi se fac (între 1997 si 2001, cheltuielile pentru cercetare au crescut, anual, cu 11,8% în Ungaria, 8,5% în Finlanda, 8,4% în Suedia, 8% în Spania, 7,9% în Danemarca, 3,8% în Polonia, 3,3% în Germania, 2,1% (!) în Franta) dar cei 4,8% cu care creste, anual, bugetul stiintei si tehnologiilor din SUA nu numai ca vor pastra distanta, dar o vor si accentua.
          Iara noi? Daca reusim sa unim, cu adevarat, lumea universitara cu firavele noastre institute de cercetari, mai putem discuta despre prezenta noastra în lumea stiintei si a tehnologiilor, macar la nivel european. Daca nu, nu!
          

ShareTweet
Articolul precedent

Rapiti de OZN-uri

Urmatorul Articol

Anotimpul si alimentatia ideala

Articole Similare

Glob

Epava corabiei Oresund

27 iulie 2026

Scafandri arheologi indieni si danezi vor explora epava unei corabii din secolul...

Glob

Presiune asupra muzeelor

20 iulie 2026

În timp ce vizitatorii admira scheletele de animale expuse într-un muzeu de...

Glob

Polenizatorii în pericol

13 iulie 2026

Oamenii de stiinta au descoperit modificari moleculare la bondarii expusi la un...

Glob

Capsula timpului a Americii

6 iulie 2026

„America’s Time Capsule”, o capsula nationala a timpului, unica într-o generatie, a...

Glob

O cometa neobisnuita

30 iunie 2026

Cometa 3I/ATLAS, care traverseaza în mare viteza Sistemul Solar, este probabil mult...

Glob

Experiment contraintuitiv

22 iunie 2026

Compania Google vrea sa elibereze 64 de milioane de tântari infestati cu...

Urmatorul Articol

Tartine calde cu sunca

Tartine cu maioneza si sunca

Supa mocaneasca

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

23 iulie 1968 – Deturnarea unui avion al companiei El Al

27 iulie 2026

23 iulie 1968 a ramas în istoria aviatiei drept ziua în care...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Cele mai bune filme despre conspiratii

27 iulie 2026

Vederea unui om imobilizat pe o masa clinica, în timp ce creaturi...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Magia cristalelor

27 iulie 2026

Florile de mina extrase de-a lungul a peste 50 de ani din...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Eficacitatea „ceasurilor inteligente”

27 iulie 2026

Ceasurile inteligente au devenit instrumente comune pentru monitorizarea sanatatii, care colecteaza date...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Inamicii tenului

27 iulie 2026

Vara, cu mult Soare, paradoxal, poate genera multor persoane un inconvenient estetic,...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Placinte cu urda

27 iulie 2026

100 g unt, 100 g faina, 100 g urda, putina sare. Umplutura:...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.