Europa se pregateste de catastrofe climatice
Seceta prelungita, inundatii catastrofale
Europa se încalzeste mai repede decât restul planetei. În secolul urmator, tarile cele mai afectate de cresterile temperaturilor vor fi Spania, Portugalia, Italia, Grecia si Rusia Occidentala.
Europa se pregateste de catastrofe climatice
Seceta prelungita, inundatii catastrofale
Europa se încalzeste mai repede decât restul planetei. În secolul urmator, tarile cele mai afectate de cresterile temperaturilor vor fi Spania, Portugalia, Italia, Grecia si Rusia Occidentala. Mai mult decât atât, meteorologii prevad ca în 2080, iernile friguroase ar putea disparea aproape complet, locul lor fiind luat de veri extrem de calduroase si lungi, însotite de secete si de inundatii.
Desi Europa a fost traversata ca niciodata de valuri de caldura ucigase si inundatii catastrofale, se pare ca acestea vor deveni mult mai frecvente în viitor. Acest fapt va duce la topirea a trei sferturi din ghetarii din Alpi pâna în anul 2050, predictii care au fost aduse la cunostinta de un studiu elaborat de Agentia Europeana a Mediului (EEA). „Acest raport aduna laolalta o multime de probe legate de schimbarile climatice care deja sunt în desfasurare si care vor avea în viitor consecinte globale serioase, unele dintre ele cu costuri economice substantiale, asupra oamenilor si a ecosistemului european” a spus directorul executiv al EEA, Jacqueline McGlade, într-o declaratie de presa recenta. Conform raportului, dezastrele legate de modificarea climei s-au dublat în comparatie cu anii 90, astfel încât proiectiile specialistilor conduc la ideea ca pâna în 2080 iernile friguroase vor disparea aproape în întregime si verile fierbinti, acompaniate de secete prelungite si inundatii provocate de ploi abundente, vor deveni mult mai frecvente. De fapt, aceste fenomene îsi fac simtita prezenta si în ultimii ani, inundatiile care s-au abatut în 2001 asupra a 11 tari europene omorând aproximativ 80 de persoane, în vreme ce valurile de caldura abatute asupra unor tari din vestul si sudul Europei, anul trecut, au facut peste 20.000 de victime. Situatia este agravata si de efectul de sera. Concentratia de bioxid de carbon, unul din gazele raspunzatoare de efectul de sera si despre care se spune ca este principalul autor al încalzirii globale, aflat în patura de atmosfera care acopera suprafata Pamântului, este acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 420.000 de ani si este cu 34 la suta mai ridicat decât nivelul atins pe vremea Revolutiei Industriale. Dupa spusele studiului, temperatura în Europa a crescut în medie cu 1,7 grade Fahrenheit în ultimii 100 de ani si urmeaza a creste cu pâna la 11,3 grade F pâna la sfârsitul acestui secol, în special datorita cresterii nivelului de emisii producatoare de efect de sera. Asta în conditiile în care în restul planetei, cresterile de temperatura în ultimul secol au fost de doar 0,36-1,26, pentru acest secol fiind prevazute cresteri de temperatura cuprinse între 2,52 si 10,4. Sa observam ca, totusi, diferenta dintre Europa si restul lumii nu este defel uriasa si, în acelasi timp, sa nu uitam ca previziunile au si ele o marja de eroare. Cercetatorii merg mai departe si afirma ca ghetarii din opt regiuni glaciare (din totalul de noua) ale Europei se afla la cel mai scazut nivel în privinta suprafetei si a masei, din ultimii 5.000 de ani. La tot acest scenariu terifiant se mai adauga o nenorocire: nivelul marilor din Europa va creste de doua pâna la de patru ori mai repede decât în ultima suta de ani, ceea ce va constitui o amenintare serioasa pentru tari ca Olanda unde mai bine de jumatate din populatie traieste sub nivelul marii si azi doar digurile sunt o piedica în calea inundarii uscatului. Dar sa nu disperam: pâna în 2080 mai este si apoi nimeni nu poate spune cu siguranta ca lucrurile vor evolua chiar asa.
2) „Cetatea turceasca”
Decoratiuni bizantine unice la Pâncota
Cea de a treia campanie de sapaturi arheologice de la „Cetatea Turceasca” de lânga orasul Pâncota, judetul Arad, o cetate de pamânt de forma ovala, înconjurata de un sant de aparare, s-a încheiat cu descoperirea unor vestigii extrem de interesante. Cercetatorii au stabilit ca, în timp, în preajma bisericii s-au dezvoltat doua cimitire – unul cu sicrie de lemn, în interior, iar în exterior un cimitir cu ciste de piatra. Pâna în prezent au fost cercetate 35 de morminte, inventarul arheologic fiind destul de bogat, constând în principal din ceramica databila în secolele XII-XVI, fragmente de bronzuri (aplica de centura, legatura de carte), podoabe si unelte din os si metal (margele, inele de deget), fragmente de teracota din sec. al XV-lea; un fragment de faianta turceasca; un strapungator din os. Potrivit spuselor dr. Peter Hugel, situl de la Pâncota continua sa ridice foarte multe necunoscute, istoricii nestiind cu exactitate când si de catre cine au fost ridicate fortificatiile, presupunându-se însa ca fac parte din seria fortificatiilor de pamânt ridicate în Transilvania, în calea popoarelor razboinice migratoare, în primul rând a hunilor. În privinta bisericii, de asemenea nu se stie cine a ridicat-o în interiorul zidurilor cetatii, dar majoritatea celor care au efectuat sapaturi aici, în secolul al XIX-lea, au apreciat ca, de la bun început, biserica a fost închinata Sfintei Fecioare Maria si ca ar fi apartinut ordinului benedictin. Aceeasi documentatie (planuri, desene si descrieri ale ruinelor) arata ca biserica a fost construita în secolul al XI-lea, într-o cetate de pamânt înzestrata ulterior cu o incinta de piatra si patru turnuri de colt. „În cursul campaniilor de sapaturi arheologice, la Pâncota au fost descoperite mai multe piese de sculptura în piatra, realizate într-o maniera aparte, cunoscuta în lumea bizantina. Piesele sunt unice pe teritoriul României, astfel de lucrari mai fiind cunoscute doar în patru-cinci locuri din inima lumii bizantine”, a mai spus dr.Peter Hugel. De mentionat însa ca, în secolul al XIX-lea, mai toate pivnitele cladirilor din centrul orasului au fost construite din pietre provenind din vestigiile manastirii, care a fost transformata în „cariera de piatra” a Pâncotei, asa încât o buna parte din câmpul de ruine a disparut. Aflat la 35 km de municipiul Arad, orasul Pâncota este atestat documentar, pentru prima oara, în anul 1177, un document al vremii pomenind de Abatele acestei localitati, în anul 1219, fiind amintit, un oarecare Andrei, probabil descendent al ctitorului acesteia.
joi, 4 iunie 2026
joi, 4 iunie 2026
Comentarii