• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 3 octombrie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 3 octombrie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Unelte de piatra în Transcarpatia

Unelte de piatra în Transcarpatia

1 aprilie 2024
in Glob, Starea de veghe
A A

O metoda de datare bazata pe radiatie cosmica a stabilit ca unelte din piatra descoperite în regiunea Transcarpatia (Ucraina) sunt cea mai veche dovada a prezentei omului în Europa – acum 1.4 milioane de ani – ceea ce demonstreaza ca popularea continentului s-a produs cu câteva sute de mii de ani mai devreme decât s-a presupus pâna acum.

Cercetatorii au declarat ca uneltele din piatra – cel mai primitiv tip de unelte – au fost dezgropate initial în anii 1970 în apropierea localitatii Korolevo (regiunea Transcarpatia), situata la poalele Muntilor Carpati, de-a lungul râului Tisa, aproape de granita Ucrainei cu România si Ungaria, dar vârsta acestor unelte era incerta.

Noua metoda a determinat vârsta stratului de sedimente care continea uneltele din piatra, iar drept urmare, acest sit a devenit esential pentru întelegerea modalitatii în care primii oameni s-au raspândit pe teritoriul Europei în timpul perioadelor calde – denumite interglaciatiuni, care separau glaciatiuni consecutive în Epoca de Gheata pe acest continent.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca uneltele au fost fabricate probabil de Homo erectus, o specie de hominizi care a aparut cu circa 2 milioane de ani în urma si s-a raspândit pe teritoriul Africii, Asiei si Europei înainte sa dispara probabil cu 110.000 de ani în urma, informeaza Reuters/ Agerpres.

„Nu au fost gasite oseminte în Korolevo, doar unelte din piatra. Dar vârsta sugereaza ca Homo erectus era singura specie umana posibila în acea vreme. Stim foarte putine despre primii nostri stramosi. Utilizau unelte din piatra pentru sacrificarea animalelor si foloseau probabil focul”, a spus arheologul Roman Garba, din cadrul Academiei de Stiinte din Cehia, autorul principal al studiului publicat în revista „Nature”.

Homo erectus este primul membru din genealogia noastra care are proportii corporale similare speciei noastre, Homo sapiens, dar care avea un creier mai mic.

Uneltele, din roca vulcanica, erau confectionate într-un stil cunoscut sub denumirea „Oldowan”. Desi erau destul de simple – unelte-fulgi cum ar fi tocatoare, razuitoare sau instrumente primitive pentru taiere – reprezinta zorii teh-nologiei umane.

Pâna în prezent, cea mai veche dovada cunoscuta a prezentei oamenilor în Europa avea o vechime de 1,2-1,1 milioane ani si provenea dintr-un sit denumit Atapuerca, situat în Spania.

Descoperirile de la Korolevo ofera informatii despre ruta primei expansiuni umane în Europa. Fosile de Homo erectus de acum 1,8 milioane de ani au fost gasite într-un site în regiunea Caucaz din Georgia denumit Dmanisi. Împreuna cu descoperirile de la Korolevo, sugereaza ca Homo erectus a patruns în Europa din est sau sud-est, migrând de-a lungul Dunarii, a spus Garba.

„Korolevo este cel mai nordic avanpost descoperit pâna în prezent al prezumtivului Homo erectus si este dovada curajului de care a dat dovada acest stramos”, a adaugat John Jansen, specialist în geostiinte în cadrul Academiei de Stiinte din Cehia si coautor al studiului.

Pionierii Homo erectus

A fost foarte dificila determinarea vârstei unor situri paleolitice precum Korolevo. Studiul a datat uneltele, lasate de cei care le-au confectionat pe albia unui râu, prin determinarea momentului când stratul care includea artefactele a fost îngropat sub sedimentele de deasupra.

„Pamântul este bombardat constant de radiatii cosmice galactice. Când aceste raze – în principal protoni si particule alfa – penetreaza atmosfera Terrei, genereaza o a doua ploaie de particule – neutroni si miuoni – care, alternativ, penetreaza suprafata”, a explicat specialistul în geostiinte si coautor al studiului Mads Knudsen, de la Universitatea Aarhus din Danemarca. Aceste particule interactioneaza cu minerale din roci si produc nuclizi radioactivi, o clasa de atomi. Sedimentul a fost datat pe baza raportului dintre doi nuclizi, gratie ritmului lor diferit de dezintegrare radioactiva. Europa a fost ulterior colonizata de alte specii de hominizi acum extincte printre care Homo heidelbergensis si Omul de Neanderthal.

Homo sapiens a evoluat în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urma, ajungând într-un numar semnificativ în Europa posibil cu circa 40.000-45.000 de ani în urma. Pionierii Homo erectus au gasit o Europa populata de mamifere de mari dimensiuni cum ar fi mamuti, rinoceri, hipopotami, hiene si smilodoni.

„Cel mai probabil consumau resturi, cautau lesuri lasate de hiene si alti pradatori, dar ceea ce i-a atras în Korolevo era o sursa de roca vulcanica de calitate superioara, foarte buna pentru confectionarea uneltelor din piatra”, a spus Garba.

Cercetatorii cred ca vor aparea dovezi despre prezenta umana în Europa chiar mai vechi decât cele de la Korolevo.

Întrebarea nu este „daca”, ci „când” vom descoperi un sit de o vârsta similara sau mai vechi altundeva în Ucraina, România, Bulgaria sau Serbia.

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Rudy, gradinarul artist

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Articole Similare

Glob

Gândaci-cyborg

28 septembrie 2026

O colonie de gândaci uriasi ar putea parea un cosmar, însa cercetatorii...

Glob

Cea mai fierbinte vara

21 septembrie 2026

Valuri de caldura în Europa, fum toxic în Indonezia, culturi uscate în...

Glob

Dognosis, test revolutionar de depistare a cancerului

14 septembrie 2026

Când nu alearga prin iarba de la ferma sa situata lânga orasul...

Glob

Microbii umani contamineaza Luna

8 septembrie 2026

Microbii care calatoresc în spatiu împreuna cu astronautii pot sa supravietuiasca în...

Glob

Balenele revin în largul New York-ului

1 septembrie 2026

Pasagerii de la bordul unei ambarcatiuni care se deplaseaza de-a lungul tarmului...

Glob

Pericol pentru fauna si oameni

24 august 2026

Un elefant catarator, un delfin roz, un leopard dragalas... Imagini false generate...

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Dr. Kirkpatrick se disculpa

Fregata de piatra

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

24 septembrie 15 d.Hr. – S-a nascut împaratul roman Vitellius

28 septembrie 2026

Pe 24 septembrie 15 d.Hr. se nastea, în Campania, Aulus Vitellius, omul...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Filme cu vikingi care merita redescoperite

28 septembrie 2026

Corabii care înfrunta marile nordului, razboinici neînfricati, regate aflate în conflict, legende...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Picasso în vizita

28 septembrie 2026

Un eveniment unicat pentru simezele galeriilor din tara noastra – expozitia „Picasso...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

„Reabilitarea” unturii

28 septembrie 2026

Faptul ca, de mii de ani, untura este un aliment relativ banal,...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pilaf cu legume

28 septembrie 2026

2 cesti orez, 3 cepe, 4 rosii, 2 ardei grasi, 5 cesti...

Citeste mai departeDetails
Horoscop

Horoscopul saptamanii: 28 septembrie – 4 octombrie 2026

28 septembrie 2026

BERBEC 21.03-20.04: Este momentul perfect pentru a va asuma responsabilitati legate de...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.