În decembrie 1899, nava americana SS Warrimoo naviga prin apele linistite ale Pacificului Mijlociu, în drumul sau de la Vancouver (Canada) spre Australia. Navigatorul tocmai terminase de observat stelele, calculând ca pozitia lor era de 0 grade, 31 de minute latitudine nordica si 179 grade, 30 de minute longitudine vestica.
Nava se afla foarte aproape de Ecuator si la mica distanta de punctul în care acesta se întâlneste cu Linia Internationala a Datei. Dupa ce a auzit raportul navigatorului, secundul Payton a remarcat natura interesanta a pozitiei lor.
Capitanul John Phillips l-a pus pe navigator sa reverifice pozitia, apoi a ajustat cursul si viteza navei astfel încât, la ora 12.00 dimineata, aceasta sa se afle la Ecuator, exact în punctul în care traversa Linia Internationala a Datei. Astfel, partea din fata a navei se afla în emisfera sudica si în plina vara, în timp ce partea din spate se afla în emisfera nordica si în plina iarna.
Jumatate din nava se afla pe 30 decembrie 1899, în timp ce jumatatea din fata „sarise” deja cu o zi înainte si ajunsese la 1 ianuarie 1900. Prin urmare, aceasta nava s-a aflat nu numai în doua zile diferite, doua luni diferite, doi ani diferiti, doua anotimpuri diferite si doua emisfere diferite, ci si în doua secole diferite, toate în acelasi timp.
Ce se întâmplase, de fapt? Calatorind spre vest, de fiecare data când treceti linia internationala de demarcatie a datei în directia vest, va deplasati automat înainte cu 24 de ore, deoarece fusurile orare de o parte si de alta a liniei internationale de demarcatie a datei au o diferenta de 24 de ore.
Astfel, daca luni la ora 9 a.m. treceti linia internationala de demarcatie, data si ora urmatoare va fi marti la ora 9 a.m. si veti pierde 24 de ore. În cazul lui Warrimoo, nava a traversat Linia Internationala a Datei exact la ora 0 sau la miezul noptii, când ziua în sine se transforma într-una noua.
Când ceasul ar fi trebuit sa bata 0 ore, 0 minute si 1 secunda pe 30 decembrie 1899, nava s-a mutat într-un nou fus orar si a fost transportata instantaneu cu 24 de ore în viitor, adica 0 ore, 0 minute si 1 secunda pe 1 ianuarie 1900. Pentru pasagerii navei, data de 31 decembrie a existat doar pentru o fractiune de secunda.
Singura relatare a acestui episod extraordinar provine dintr-un ziar canadian numit The Ottawa Journal. Un raport de stiri contemporan indica faptul ca „Warrimoo” a traversat într-adevar Ecuatorul în drumul sau de la Vancouver la Brisbane la 30 decembrie 1899, deci nava se afla într-adevar în zona potrivita la momentul potrivit pentru ca aceasta relatare sa fie posibil adevarata.
„Warrimoo” ar fi încercat sa se pozitioneze exact în locul potrivit, însa unii se întreaba daca acest lucru ar fi putut fi realizat cu exactitate, având în vedere limitarile tehnologiei de navigatie din acea vreme. Înainte de navigatia prin satelit, marinarii foloseau sextante pentru a citi unghiurile dintre stele sau Soare si orizont, iar apoi calculau pozitia navei.
O masuratoare efectuata cu o precizie de 1 minut, sau 60 de grade, introduce o eroare de 1 mila nautica. Un sextant excelent poate reduce fereastra pâna la 0,1 minute, care este cea mai buna precizie posibila pe care o poate atinge un sextant, dar poate fi o eroare de 200 de metri.
În aceste circumstante, investigatorii moderni afirma ca ar fi fost extrem de putin probabil ca „Warrimoo” sa fi reusit sa îsi fixeze pozitia cu atâta precizie.
Dupa ce a servit ca nava de pasageri timp de mai bine de doua decenii, SS Warrimoo a fost însarcinata sa transporte trupele care luptau în Primul Razboi Mondial. În timp ce transporta trupe prin Mediterana, la 17 mai 1918, s-a ciocnit accidental cu o nava de razboi franceza, iar explozia provocata a scufundat ambele nave si multi marinari au murit.
GABRIEL TUDOR
Comentarii