Scriam, intr-unul dintre numerele trecute ale revistei noastre, despre straniul „razboi pentru o ureche”, desfasurat cu secole in urma intre Anglia si Spania. Aminteam atunci de nenumaratele motive pe care puternicii lumii le-au gasit sau nascocit pentru a declansa razboaie; razboaie care au fost cea mai grea plaga abatuta asupra omenirii, rapunand milioane de vieti, semanand moarte si distrugere pretutindeni unde s-au purtat. Exista o serie de amanunte bizare referitoare la aceste conflicte, ciudatenii din care o parte va invitam sa le aflati citind randurile urmatoare.
Razboiul de 40 minute
Daca despre faimosul razboi de o suta de ani, disputat intre Franta si Anglia, in Evul Mediu (si care de fapt a durat 117 ani!) a auzit mai toata lumea, cu siguranta foarte putini stiu care este cel mai scurt razboi desfasurat vreodata. Ei, bine, „fericitul” record il detine conflictul dintre Marea Britanie si Zanzibar, din 27 august 1896, care a durat aproximativ 40 de minute. Cauza imediata a confruntarii a fost succesiunea la tronul sultanului local Hamad bin Thuwaini. Abia raposatul suveran fusese pro-britanic si autoritatile britanice au recomandat, discret, Consiliului de Coroana, alegerea in locul sau a lui Hamud bin Muhammed, tot un sultan marioneta, dar localnicii l-au ales in schimb pe Khalid bin Bargash, un promotor al independentei.
In concordanta cu un tratat semnat in 1886, o conditie a ajungerii pe tron era obtinerea acceptului consulului britanic pentru candidat. Dar Khalid nu a intrunit aceasta conditie, dimpotriva, era considerat un pericol de prim ordin pentru siguranta dominatiei engleze in zona. Ca atare, avand un casus belli elocvent, britanicii au trimis un ultimatum. Khalid nu l-a acceptat si a ordonat garzilor sale sa se baricadeze in palatul regal. Ultimatumul a expirat la ora locala 9:00, in ziua de 27 august si atunci britanicii au trimis trei crucisatoare si doua distrugatoare, avand la bord circa o mie de oameni, contra capitalei Zanzibarului. Supus unui intens bombardament, palatul regal a cazut rapid in mainile agresorilor si, avand peste 500 de victime, sultanul a fost nevoit sa se predea englezilor, din tabara carora un singur marinar fusese ranit.
Razboi pentru un porc
„Razboiul porcului” a fost o confruntare petrecuta in 1859 intre britanici si americani si provocata de o disputa teritoriala. Regiunea in discutie era insula San Juan, aflata intre insula Vancouver si continentul nord-american. Duelul a purtat acest nume neobisnuit din cauza ca a fost declansat de impuscarea unui porc de catre americani, pe teritoriul considerat a fi al britanicilor. Guitatorul a fost de altfel si singura victima a disputei, intrucat conflictul s-a incheiat dupa cateva zile de ciocniri locale, la ordinele autoritatilor de la Londra si Washington.
335 de ani de razboi si nici o victima!
Tot un conflict cum ne-ar placea sa fie toate, pe lumea asta, a avut loc intre 1651 si 1986, intre Olanda si insula Scilly, situata in sud-vestul insulelor britanice. In ciuda celor 335 de ani de razboi, intre cele doua parti nu s-a purtat un singur tir de arme si, in ciuda evidentei lipse de validitate a declaratiei de razboi, pacea s-a semnat, in mod simbolic, in 1986.
Ziua inamici, noaptea tovarasi de pahar
Dupa colapsul Uniunii Sovietice, mai bine de doua treimi dintre locuitorii fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti doreau o apropiere mai stransa de Romania si de tarile occidentale, in vreme ce localnicii de la est de raul Nipru pledau pentru intarirea relatiilor cu Rusia si Ucraina. A izbucnit un razboi, printre cele mai sangeroase din fosta sfera sovietica iar partea de est a Moldovei si-a declarat independenta, sub denumirea de Republica Transnistria, care a ramas nerecunoscuta de majoritatea statelor lumii, pana in zilele noastre. Cand cele doua tabere au inceput lupta, razboiul a fost unul cu totul neobisnuit. Insisi combatantii aveau sa-l numeasca „razboiul betivilor”, intrucat ofiterii din ambele tabere, dupa ce ziua se luptau aprig, noaptea se strecurau unii in transeele celorlalti, intr-un armistitiu ad-hoc si tacit si beau pana dimineata vodca. Desigur, a doua zi luptele se reluau, cu si mai multa darzenie iar seara, chefurile se incingeau, cei ramasi band in memoria celor ucisi.
Daca ar fi existat telegraful…
Numit si „razboiul domnului Madison”, conflictul care in 1812 va opune Marea Britanie fostelor sale colonii, reunite sub titulatura Statele Unite, a fost de asemenea unul dintre cele mai bizare din istorie. Ar putea fi numit in egala masura „duelul confuziilor”. Cu doua zile inainte de declansarea ostilitatilor, guvernul britanic a declarat ca va abroga legile care au constituit principalele surse de tensiune intre Marea Britanie si America. Daca pe atunci ar fi existat comunicatii prin telegraf cu Europa, razboiul ar fi putut fi evitat. Principala plangere a Statelor Unite fata de englezi era amestecul acestora in comertul american.
Dar, in timp ce statele din vest si sud pledau pentru razboi, pentru a pune capat, odata pentru totdeauna, „mojiciilor englezesti”, din Noua Anglie, principala zona comerciala a SUA se opunea. Este straniu insa ca un razboi purtat pentru obtinerea libertatii pe mare a inceput cu invadarea de catre americani a Canadei. Cand ostilitatile au incetat, confuzia s-a mentinut: nici una dintre chestiunile pentru care ele se desfasurasera nu a fost rezolvata, desi ambele parti au sustinut ca au iesit invingatoare!
Lupta cu pasarile
Oamenii au luptat de-a lungul vremii nu doar contra semenilor lor, ci si impotriva necuvantatoarelor. Aici am putea situa, de pilda, razboiul contra pasarilor Emu, intreprins in noiembrie 1932 de australieni, pentru a starpi aceste vietuitoare ce se inmultisera ingrijorator in statele din vestul tarii. Razboiul a fost dus sub comanda maiorului Meredith din Artileria Regala Australiana; dispunand de mai multe companii de soldati, inarmati cu pusti si mitraliere. Desigur, lupta s-a incheiat cu un lamentabil esec, pentru ca e o absurditate sa tragi chiar si cu mitraliera intr-un stol de pasari ce alearga cu 50 km/ora. Dupa cateva zile, rastimp in care nu impuscasera decat circa 20.000 de pasari din sutele de mii ce facusera ravagii pe pamanturile fermierilor, ministrul Apararii a ordonat incetarea focului, acceptandu-si infrangerea in fata inaripatelor.
Gloante pentru balonul rotund
La guerra del futbol, supranumit si razboiul celor o suta de ore, a fost un conflict dus intre El Salvador si Honduras, in 1969 si care a durat cinci zile. Sursa primara a neintelegerilor a vizat de fapt imigrarea masiva a salvadorienilor, afectati de razboiul civil, in Honduras. Relatiile si asa tensionate dintre cele doua parti s-au inflamat de-a dreptul cand, in timpul unei partide de calificare pentru Cupa Mondiala de Fotbal din 1970, ce urma sa se desfasoare in Mexic, galeriile celor doua nationale s-au incaierat. A doua zi, pe 14 iulie 1969, armata salvadoriana a lansat un atac impotriva Hondurasului. Organizatia Statelor Americane a negociat incetarea focului, care a intrat in vigoare pe 20 iulie, trupele salvadoriene retragandu-se la inceputul lui august. Nationala El Salvador a ajuns in Mexic, dar nu a reusit sa treaca de faza grupelor…
GABRIEL TUDOR
Comentarii