În 1324, Tara Româneasca era vasala a Ungariei, iar regele maghiar Carol se referea la Basarab, domnul Tarii Românesti, ca la „voievodul nostru transalpin”. Razboiul dintre cei doi a început când Carol a capturat cetatea valaha a Severinului, îndelung disputata, si a predat-o voievodului transilvanean.
Basarab a trimis soli care au cerut încetarea ostilitatilor, iar în schimb s-a oferit sa plateasca 7.000 de marci de argint, sa cedeze cetatea Severinului lui Carol si sa-si trimita propriul fiu ca ostatic la curtea maghiara. Dar Carol a refuzat conditile si si-a condus armata de 30.000 de oameni împotriva Tarii Românesti. Basarab avea, probabil, cel mult 10.000 de oameni – boieri calare, arcasi si tarani slab înarmati.
Carol a cucerit rapid Curtea de Arges, principalul oras al Tarii Românesti si, dupa ce Basarab a fugit în munti, a decis sa porneasca în urmarirea acestuia. Dupa multe zile de mars dificil prin Carpati, regele si Basarab au convenit asupra unui armistitiu, cu conditia ca acesta din urma sa-i ofere lui Carol calauze care sa conduca armata înapoi în pusta maghiara pe cea mai scurta ruta.
Dar, când armata maghiara a intrat într-o râpa, valahii au început sa o atace din toate partile, tragând sageti si aruncând cu copaci si pietre asupra ei.
Armata lui Carol Robert a fost însa înfrânta decisiv în urma unor lupte grele corp la corp. Când Carol si-a vazut cei mai buni cavaleri ucisi, în timp ce caile de scapare erau blocate de cavaleria valaha, si-a dat hainele si însemnele regale unui anume Desev, fiul lui Dionisie, care „a pierit sub o grindina de sageti si pietre” si, împreuna cu câtiva supusi loiali, a reusit sa ajunga la Visegrad „îmbracat cu haine murdare”.
Valahii au luat multi prizonieri, atât raniti cât si nevatamati, iar celor cazuti le-au luat armele si hainele pretioase, bani de argint si aur si multi cai cu sei si frâie, toate acestea fiind apoi daruite voievodului Basarab.
Victoria a reprezentat supravietuirea statului Tara Româneasca, precum si începutul unei perioade de relatii tensionate între Basarab si Regatul Ungariei, care a durat pâna în 1344, când voievodul si-a trimis fiul, Alexandru, la curtea maghiara pentru a restabili relatiile cordiale.
GABRIEL TUDOR
Comentarii