Uneori, gândindu-ne la filmele noastre favorite, nu ne putem imagina ca eroii lor ar fi putut fi interpretati de alti actori decât cei care au dobândit statut de legenda în ele. Dar, oricât ar parea de incredibil, multe dintre cele mai îndragite roluri din istoria cinematografiei au fost atribuite, initial, altor actori, care le-au refuzat, din diverse motive. Unele dintre aceste oportunitati ratate nu par sa-i deranjeze pe cinefili, dar altele îi determina sa se întrebe, cu naduf, „dar ce-ar fi fost daca?…”
Cary Grant – James Bond (Dr. No)
Producatorii primului film din seria James Bond s-au gândit imediat ca au scenariul la Cary Grant, prototipul agentului secret sarmant, sexy si fermecator, iar autorul personajului Bond, scriitorul britanic Ian Fleming, a fost încântat de optiune. Cary Grant a refuzat însa oferta, întrucât nu voia sa fie legat de o serie de filme, cum se anunta aventura agentului 007. Rolul i-a revenit lui Sean Connery, despre care Fleming a spus: „Nu e exact ce am avut eu în minte când am scris cartile cu James Bond”.
Bette Davis – Scarlett O’Hara (Pe aripile vântului)
Desi si-ar fi dorit foarte mult acest rol, cunoscuta actrita l-a refuzat dupa ce a auzit ca principalul personaj masculin, Rhett Butler, cu care, potrivit scenariului, urma sa se sarute pasional, va fi interpretat de Errol Flynn. Or, pe acesta Bette Davis nu-l putea suferi si refuzase sa joace alaturi de el si într-un alt film. Pâna la urma, nici ea n-a primit rolul, dar nici Flynn, Vivien Leigh si Clark Gable devenind perechea de îndragostiti care a fermecat generatii întregi de cinefili.
Jack Nicholson – Michael Corleone (Nasul)
Cautând actori pentru clasicul film cu mafioti din 1972, magnatii studiourilor Paramount si-au dat seama ca proiectul e o întreprindere riscanta si au dorit sa-si asigure o garnitura de nume grele pe afis. Rolul lui Michael Corleone a fost oferit, pe rând, lui Warren Beatty, Robert Redford si Dustin Hoffman, dar fiecare l-a declinat, din diverse motive. În final, alesul a fost înca obscurul Al Pacino, care a oferit una dintre cele mai bune performante din istoria cinematografiei.
Al Pacino – Han Solo (Razboiul Stelelor)
Al Pacino, Nick Nolte si Christopher Walken au fost luati în considerare pentru rolul lui Han Solo. Pare greu de crezut, dar chiar si lui Burt Reynolds i s-a oferit acest rol, însa el a declinat oferta. Pâna la urma, alesul a fost Harrison Ford, iar restul este istorie.
Sean Connery – Gandalf (Trilogia „Stapânul Inelelor”)
Prima alegere a regizorului Peter Jackson pentru personajul Gandalf din Trilogia Stapânul Inelelor, a lui J.R.R. Tolkien, a fost Sean Connery. Dar celebrul actor scotian a refuzat rolul, invocând durata mare a filmarilor – 18 luni, care l-ar fi împiedicat sa participe si la alte proiecte. Connery n-a parut însa dezamagit si a declarat ca niciodata nu l-a citit pe Tolkien si, când a parcurs scenariul, îi numea mereu, din greseala, pe hobbiti „bobbiti”.
John Travolta – Forrest Gump
În 1994, Forrest Gump a devenit filmul care a adus cele mai multe încasari în America de Nord, iar Tom Hanks a luat Oscarul pentru felul în care a portretizat bizarul personaj. Dar nu Hanks a fost prima optiune a producatorilor pentru rolul principal, ci John Travolta. Acesta a admis, mai târziu, ca refuzul de a juca în film a fost o imensa greseala.
Will Smith – Neo (Matrix)
Alegerea initiala pentru tânarul rebel din distopia „Matrix” s-a oprit asupra lui Will Smith, care a refuzat însa rolul dupa ce a citit scenariul si a spus ca „nu se vede în pielea personajului”. „Matrix e un concept dificil de vizualizat. Nu cred ca as fi facut o figura mai buna decît Keanu Reeves”, a declarat actorul de culoare, care a acceptat însa, ulterior, sa joace în doua filme SF de marca, „Eu, Robotul” si „Sunt o legenda”.
Bruce Willis – Sam Wheat (Fantoma mea iubita)
Aflat la apogeul carierei, lui Willis i s-a oferit posibilitatea sa joace alaturi de sotia lui de atunci, Demi Moore, într-unul dintre cele mai îndragite filme de dragoste din toate timpurile, The Ghost. Actorul a refuzat însa, spunând, peste ani „scenariul mi s-a parut pueril si ma gândeam doar la ce va spune lumea vazând ca un actor care s-a facut remarcat numai ca tip dur, în filme de actiune, s-a transformat peste noapte într-o fantoma care se bate doar cu alte fantome prin metroul din New York”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii