Tronul reginei Elisabeta, Biblia lui Serban Cantacuzino, vioara lui George Enescu, fragmente de roca lunara, cea mai mica bancnota din lume, dar si alte artefacte de mare valoare pot fi admirate în cadrul unei expozitii temporare, la Muzeul National de Istorie a României (MNIR).
Expozitia „Capodopere din patrimoniul Muzeului National de Istorie a României”, care va fi deschisa în perioada iunie-septembrie 2024, doreste sa arate diversitatea si valoarea exponatelor din patrimoniul institutiei în contextul în care, cladirea muzeului fiind „în proces de «restaurare»” de 22 de ani, acestea nu pot fi expuse permanent.
„În anul 2012 a fost lansat proiectul «Capodopere din patrimoniul Muzeului National de Istorie a României» prin intermediul caruia au fost prezentate – fie în format „clasic”, în micro-expozitiile din cadrul „Exponatului lunii”, fie cu ajutorul platformei on-line – capodopere2019.ro – o serie de artefacte de valoare exceptionala aflate în colectiile noastre. Prin selectia realizata pentru aceasta expozitie «recapitulativa» dorim sa aratam nu numai extraordinara diversitate si valoare a «capodoperelor» din patrimoniul muzeului, ci si bogatia spirituala a spatiului românesc, imaginatia celor care au locuit aici, istoria noastra tumultoasa sau personalitatile remarcabile care si-au lasat amprenta asupra trecutului României”, informeaza Agerpres.
„«Gânditorul» si perechea sa, barilul de la Khorsabad, vasul de la Capidava (cu inscriptia «Petre»), tezaurele de la Letcani si Coveiu, fragmentele de fresca de la biserica Trei Ierarhi, tablouri de Luchian, Tonitza, Sava Hentia, Misu Popp, tronul reginei Elisabeta, vioara lui George Enescu, fragmentele de roca lunara, Biblia lui Serban Cantacuzino sau Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon sunt doar câteva dintre «capodoperele» pe care le veti regasi expuse. Nu lipsesc nici unele dintre cele mai rare si mai valoroase ordine si decoratii, nici cea mai mare moneda batuta pe teritoriul României si nici cea mai mica bancnota din lume”, adauga sursa citata.
MNIR deschide, de asemenea, o expozitie temporara cu litografii, gravuri si desene realizate de artisti straini în spatiul românesc, în secolul al XIX-lea.
„Marturiile acestora sunt esentiale pentru crearea unei imagini cât mai complete si mai obiective a evenimentelor care s-au petrecut în aceste locuri de-a lungul secolelor, dar si a oamenilor, reliefului, satelor, oraselor, cladirilor, monumentelor etc. (….) În patrimoniul Muzeului National de Istorie a României se gasesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artisti straini, care vor putea fi admirate în aceasta expozitie: de la «palatele» lui Luigi Mayer, la «vedutele» cu orasele si târgurile de pe linia Dunarii ale lui Erminy, personajele în costume pitoresti surprinse de Bouquet si Valerio, locurile si oamenii atât de minutios «înregistrati» de Raffet, Iasul fermecator al lui Rey, cetatile transilvanene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumusetile ei, asa cum ni le-a lasat Knapp, precum si Bucurestiul pitoresc al lui Preziosi. Speram ca publicul sa fie purtat într-o adevarata calatorie virtuala prin spatiul românesc, în perioada ce cuprinde primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea”, se arata în comunicatul transmis de muzeu.
Arheologie digitala
O expozitie care ofera publicului posibilitatea de a ex-plora evolutia urbana si viata cotidiana din Bucurestiul medieval, prin prisma ceramicii descoperite în timpul cercetarilor arheologice a fost vernisata la Palatul Sutu, de Muzeul Municipiului Bucuresti.
Cercetarile arheologice desfasurate de Muzeul Municipiului Bucuresti, începând cu anii ’50 si continuând pâna în prezent, au adus la lumina artefacte care completeaza istoria scrisa a orasului si permit întelegerea obiceiurilor sociale si domestice ale bucurestenilor, oferind detalii despre alimentatia si relatiile comerciale ale vremii, informeaza Agerpres.
Piesele din ceramica, fiind cele mai frecvente descoperiri, ocupa un loc central în expozitie si ofera o perspectiva detaliata asupra obiceiurilor si relatiilor comerciale din secolele XV-XIX. Expozitia include: artefacte ceramice valoroase descoperite în locatii emblematice din Centrul Vechi al Capitalei, atât de la Curtea Veche, cât si din hanurile si cladirile private si de cult care au marcat evolutia urbana a Capitalei; analize tipologice si cronologice care integreaza aceste artefacte în contextul istoric local, valorificând si o parte din arhiva fotografica a Muzeului Municipiului Bucuresti din perioada de început a cercetarilor arheologice si din cele mai recente; studii si surse referitoare la obiceiurile domestice si sociale ale bucurestenilor din acele vremuri.
Proiectul „Arheologie digitala: Trecutul Medieval al Bucurestiului dintr-o Perspectiva Ceramica” îsi propune sa documenteze si sa valorifice obiectele ceramice descoperite în Bucuresti, realizând un catalog online accesibil publicului larg. Expozitia poate fi vizitata în perioada iulie – 30 noiembrie 2024, miercuri – duminica (10.00 – 17.30 ultima intrare).
NICUSOR DINCA
Comentarii