Cartea lansata de curand la editura Humanitas Fiction este in realitate primul roman al lui Milan Kundera, Gluma, terminat, dupa cum marturiseste autorul pe ultima pagina pe data de 5 decembrie 1965, cu trei ani inainte de invazia Cehoslovaciei. Structurat in sapte parti. Gluma (traducere de Jean Grosu), este rodul unei priviri necrutatoare, lucide, deloc romantica.
Cineva se joaca cu vietile noastre, pare sa spuna Milan Kundera in acest prim roman al sau, „cineva leaga si dezleaga intamplarile in care suntem atrasi cu sau fara voie, impingandu-ne in fundaturi sau oferindu-ne brusc o libertate cu care nu stim ce sa facem. Cineva isi rade de noi, propunandu-ne idealuri care se transforma irevocabil in propriul lor simulacru, fara a inceta totusi sa ne urmareasca si sa ne otraveasca existenta. Cineva se uita la noi necrutator, inregistrand fiecare miscare a noastra cu o privire de gheata ce nu lasa nici o speranta. si tocmai acest chip, redat de aceasta privire, e cel pe care, mai presus de toate, ni-l ofera Gluma – chipul de ieri, de azi si dintotdeauna, in care suntem somati sa ne recunoastem”.
Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga”, Milan Kundera (nascut in 1929 in Cehoslovacia) era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in mai toate limbile importante ale lumii.
In limba sa natala a scris Gluma, Iubiri caraghioase, nuvele, precum si romanele Viata e in alta parte, Valsul de adio, Cartea rasului si a uitarii, Insuportabila usuratate a fiintei (acesta si ecranizat), Nemurirea, roman.
In limba franceza a scris patru romane: Lentoarea, Identitatea, Sarbatoarea neinsemnatatii si Ignoranta.
Asa suna cateva randuri din debutul romanului: Ani de-a randul nu ma imbiase nimic sa-mi revad orasul natal; imi spuneam ca-mi devenise indiferent, si mi se parea firesc sa fie asa: in definitiv, nu mai traiesc in el de cincisprezece ani, mi-au ramas aici doar cateva cunostinte sau cativa amici (pana si pe acestia prefer sa-i ocolesc), iar mama e inmormantata intr-o cripta straina de care nu ma ingrijesc. Dar ma inselam: ceea ce numeam adineauri indiferenta era, in realitate, ura; motivele imi scapau, pentru ca in orasul meu natal se petreceau lucruri bune si rele, ca in toate celelalte orase, dar ura de care vorbeam era prezenta aici; si mi-am dat seama de ea tocmai in legatura cu aceasta calatorie.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii