Anul acesta, Bruce Lee ar fi implinit 74 de ani. Dar cine si-l poate imagina pe legendarul maestru al artelor martiale ca pe un batranel inofensiv, tare de urechi si chinuit de reumatism? Bruce Lee a murit in floarea varstei, pentru ca asa mor cei iubiti de zei. In viata, el s-a ridicat deasupra tuturor piedicilor printr-o filosofie simpla, dar profunda: mergi mai departe. Desigur, nimeni nu ar fi crezut ca adolescentul rebel, mereu pus pe sotii, va deveni vreodata filosof. Dar deprinderea artelor martiale l-a facut pe Bruce Lee sa inteleaga si sensul mult mai profund al acestora, un sens ce depasea limitele materiale, caci karate inseamna mult mai mult decat o lupta cu mainile goale: infruntarea propriului ego, dominarea lui si integrarea in ansamblul fortelor cosmice, prin stavilirea dorintelor lumesti. Iar Micul Dragon a stiut ca nimeni altul sa se domine pe sine, sa ramana, in ciuda gloriei de care a avut parte, acelasi pusti timid si modest.
„Cel ce zguduie tari straine”
De ce i s-a spus Micul Dragon? Pentru ca a vazut lumina zilei pe 27 noiembrie 1940 – anul chinezesc al Dragonului, considerat de bun augur. Parintii lui proveneau din orasul chinezesc Canton – tatal, Lee Hoi Chuen fiind un actor popular al Companiei de Opera locale. Meseria lui il obliga sa calatoreasca mult, iar sotia il insotea in toate aceste drumuri peste hotare. Intr-un asemenea voiaj, pe cand se aflau la San Francisco, a venit pe lume Bruce Lee, al doilea copil al cuplului.
Ironia sortii e ca prenumele cu care va deveni celebra i-a fost pus de o asistenta medicala ce a ramas, pentru totdeauna, anonima, si care i-a completat certificatul de nastere, pe langa prenumele chinezesc ales de parintii lui – Jun Fan – si cu un nume occidental dorit de ea, la care bineinteles ca parintii n-au avut nicio obiectie. In chineza, prenumele Jun Fan inseamna „cel ce zguduie tari straine” si trebuie sa recunoastem ca a anticipat bine faima care-l va insoti, in viata, pe Bruce Lee.
Mereu in garda
Pe cand baietelul avea trei luni, familia s-a mutat la Hong Kong, alaturi de numeroasa familie Lee – pe langa parinti avea sa locuiasca aici fratii lui Bruce, Peter si Robert, surorile Phoebe si Agnes, matusa vaduva a baiatului si copiii acesteia, precum si o intreaga menajerie de pasari, pesti, pisici si caini. Inca din frageda copilarie, Bruce a fost o fire exasperant de energica, intr-o permanenta miscare si care vorbea neincetat – chiar si in somn, cum isi aminteste sora lui.
Pentru a-l mai potoli, familia i-a cultivat aplecarea spre invatatura, iar micutul a devenit un cititor avid, care devora, pur si simplu, cartile, citind pana la ore tarzii in noapte. Dar fascinatia sa pentru lectura avea sa fie umbrita de problemele de vedere, intrucat Bruce suferea, se pare, de o miopie congenitala. Atunci, adolescentul s-a indreptat spre sport si spre dans, devenind, la 18 ani, campionul Hong Kong-ului la dansuri moderne. De altfel, la prima lui vizita in America si-a castigat banii de buzunar predand lectii de cha-cha pasagerilor de la clasa I ai vaporului pe care se afla!
In aceeasi perioada, deprinde primele notiuni de kung-fu, care era materie de baza in scolile din Hong Kong. Dar isi foloseste cunostintele spre a se implica in bataile de strada cu clanuri rivale – mama lui, Grace Ho, era nepoata liderului unei temute bande, Ho-tung, astfel incat, exasperat, tatal il incredinteaza maestrului de Wing Chun (o ramura a artelor martiale, punand accent pe defensiva) Yip Man.
Acesta il va indemna sa renunte la conflictele intre bande spre a se dedica sportului practicat in cadrul unor competitii. Dar neastamparatul Lee nu se potoleste. Dupa ce abandoneaza scoala, intra in conflict cu fiul unei temute capetenii interlope, liderul uneia dintre faimoasele Triade chinezesti. Bataia pe care i-o va aplica beizadelei ii va schimba viata, intrucat tatal lui, dandu-si seama de primejdie, il trimite cu primul vapor in America, la sora lui, Agnes.
Lovitura de neoprit
Cu doar 100 de dolari in buzunare, Bruce se instaleaza la San Francisco, apoi la Seattle, lucrand ca picolo la un restaurant. Aici isi va termina liceul si va urma cursurile Universitatii din Washington, unde o cunoaste pe cea care-i va deveni sotie, Linda Emery, si-i va darui doi copii – Brandon si Shannon.
Pasiunea lui pentru karate il va determina sa-si deschida, in Seattle, o scoala de karate, numita Institutul Lee Jun Fan Gung Fu. Aici isi va dezvolta el celebra „lovitura de neoprit”, prin care isi dobora adversarul la pamant lovindu-l doar cu degetul mare si cel aratator. Impactul era atat de devastator incat, isi aminteste unul dintre partenerii lui de antrenament „odata, dupa o asemenea lovitura, nu am mai putut merge la munca o saptamana, atat de tare ma durea pieptul, desi nu aveam nicio coasta rupta”. Gratie meseriei tatalui sau, Bruce Lee a cochetat cu scena inca de la o varsta frageda. Dar numai dupa ce a ajuns in America, Bruce si-a dat seama ca poate urma o cariera in acest domeniu.
Unul dintre primii lui elevi a fost actorul James Coburn, care-l va introduce in lumea buna a Hollywoodului. Initial, responsabil de coregrafia luptelor, el va primi primul rol important in „Marele Boss” (1971), care se va dovedi un imens succes. Vor urma „Pumnul Furiei” (1972) si peliculele din seria „Dragonului” – „Calea Dragonului”, „Intrarea Dragonului” etc., care-l vor propulsa pe scena internationala.
Eroare medicala sau blestem?
Dar gloria lui a fost de scurta durata, intrucat, cu doar cateva zile inainte de lansarea filmului „Intrarea Dragonului”, pe cand turna la „Jocul Mortii”, Bruce Lee moare subit, producatorul Robert Clouse fiind nevoit sa apeleze la dubluri si imagini din arhiva pentru a termina pelicula. Nici pana astazi nu s-a putut stabili cu certitudine ce anume a putut ucide aceasta veritabila masinarie de fibra si muschi, cu o sanatate de fier si o conditie fizica excelenta, la doar 32 de ani?
Lee se plansese de dureri de cap inca din mai 1973, cand fusese diagnosticat cu edem cerebral. Simptomele aveau sa se repete in ziua mortii lui, 20 iulie 1973. O colega de platou, taiwaneza Ting Pei i-a dat lui Lee, care se plangea de o migrena groaznica, o pastila de analgezic, Equagesic. Medicamentul continea aspirina si meprobamat, un puternic relaxant muscular. Dupa ce a luat pastila, Bruce a spus ca se simte mai bine, dar ca merge sa se culce putin, dupa-amiaza. Cum actorul nu mai revenea la filmari, prietenul lui, Raymond Chow a urcat la el in camera. Lee era fara suflare. Tentativele de resuscitare au esuat, iar actorul a fost declarat mort la sosirea la spitatul Queen Elizabeth din Hong Kong.
S-a presupus ca decesul a fost cauzat de o reactie alergica la relaxantul muscular, dar diagnosticul nu a fost confirmat si de medicii americani care au studiat cazul, intrucat Bruce mai luase si in trecut acel medicament. La o conferinta din 1975, prietenul lui Bruce, Chuck Norris, a declarat ca o combinatie intre analgezic si medicamentele pe care artistul le lua pentru durerile de spate i-ar fi provocat moartea.
Multi fani ai lui Bruce Lee cred ca moartea lui ar fi fost provocata, de fapt, de un blestem ancestral ori de o lovitura numita „bomba cu ceas”, pe care un alt maestru de karate, angajat al Triadelor pe care le sfidase in adolescenta, i-ar fi aplicat-o, cu ani in urma. Se spune ca asemenea lovituri cu potential letal nu ucid pe loc, ci provoaca moartea la luni sau chiar ani distanta. Oricare ar fi adevarul, Micul Dragon continua sa traiasca azi in sufletele iubitorilor de karate si de filme din lumea intreaga, care-i urmeaza pilda de curaj si daruire si, oricat de dificile ar fi obstacolele, le depasesc avand in minte indemnul lui: „Mergi mai departe”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii