Ochii sunt ferestre ale inimii: o metafora irosita in atatea carti si la atatea colturi de masa, dar nu asta vrea sa spuna Anthony Burgess in romanul sau despre viata amoroasa a lui Shakespeare. Romanul Ochii doamnei mele (in traducerea lui George Volceanov), aparut recent in Raftul Denisei la Humanitas Fiction, nu se ridica la nivelul romanului sau de succes Portocala mecanica, dar acum este vorba despre altceva: impregnat de spiritul elisabetan, Ochii doamnei mele arunca o lumina neasteptata peste firele nevazute dintre viata si operele celebrului dramaturg englez William Shakespeare. De la ipostaza adolescentului obsedat de cuvintele rare sau inventate, la cea a poetului si dramaturgului in plina forta creatoare, romanul urmeaza itinerariul iubirilor lui Shakespeare, povestea lui de seducator si sedus reflectata in Sonete si in piesele de teatru.
„O tentativa formidabil de ingenioasa, naucitoare la nivel verbal, de a patrunde in tainitele vietii launtrice a lui Shakespeare. Burgess inventeaza, in chip stralucit, o istorie intima a dorintelor sexuale si a tradarilor sale”, scrie Stephen Greenblatt. Aparut in anul 1964, romanul Ochii doamnei mele (mult mai inspirat si mai interesant e titlul original, Nothing Like the Sun: A Story of Shakespeare’s Love Life) vine dupa ce autorul a fost diagnosticat in 1959 cu cancer la creier si cand nu i se mai dadea de trait mai mult de un an. Burgess a vrut sa lase ceva in urma in acel moment si s-a apucat de scris asiduu. Intr-un an a scris patru romane, ele au avut succes si totul s-ar fi terminat aici daca nu s-ar fi constatat ca diagnosticul fusese eronat. Din acel moment, cariera lui Anthony Burgess a prins aripi.
Personalitate complexa, romancier, dramaturg, eseist, compozitor, libretist, traducator si critic, viata si arta sa tin amandoua de paradox. Nascut la Harpurhey, o suburbie a Manchesterului, a studiat engleza la Manchester University si a intrat in armata in 1940. Dupa demobilizare, a predat mai multi ani, mai intai in Anglia si apoi in Malaysia si Brunei. In anul care a urmat diagnosticului gresit, a scris romanele The Doctor is Sick (1960), The Right to an Answer (1960), One Hand Clapping (1961) si Devil of a State (1961). Devenind scriitor consacrat, au urmat alte romane, dintre care amintim trilogia The Long Day Wanes (1956-1959); The Wanting Seed (1962); Inside Mr. Enderby (1963, semnat cu pseudonimul Joseph Kell); Ochii doamnei mele; Enderby Outside (1968); Napoleon Symphony (1974); The Clockwork Testament, or Enderby’s End (1974); Man of Nazareth (1979); Earthly Powers (1980); Enderby’s Dark Lady, or No End of Enderby (1984); The Piano Players (1986); A Dead Man in Deptford (1993).
Fara sa fie si romanul pe care sa-l considere capodopera sa, Portocala mecanica (A Clockwork Orange, 1962, 2012; Humanitas Fiction, 2014) a devenit o carte-cult despre violenta dusa la paroxism, consecintele reprimarii tuturor instinctelor agresive si anularea posibilitatii de a alege. Pe langa cele peste 30 de romane, Burgess a scris scenarii de film, studii critice, biografii, simfonii si un libret de opera.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii