Mediafax a realizat un interesant reportaj de la Olimpiada Mestesugarilor desfasurat la Muzeul Astra din Sibiu, unde un cocos imens, construit din ceramica si pictat de mestesugari romani si mexicani in culorile drapelului romanesc, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, este una dintre piesele de rezistenta ale manifestarii culturale.
Este vorba despre Augusto Emiliano Quevedo Lara care a venit la Olimpiada impreuna cu patru elevi ai sai, timp de cinci zile, ei construind un cocos traditional mexican imens, care masoara cel putin doi metri inaltime. Si pentru a sarbatori Centenarul, echipa Mexicului s-a „unit” cu cea a Romaniei, pentru a picta cocosul in culorile drapelului romanesc.
„Am realizat un cocos traditional, din antologia mexicana. Copiii din Romania il picteaza in culorile romanesti. A fost decizia noastra, pentru ca este aniversarea Romaniei si olimpiada este in Romania. Asa am dorit si credem ca a fost cea mai buna decizie sa coloram cocosul asa, in semn de prietenie”, declara Augusto.
Traditiile mexicane sunt unele dintre cele mai bine reprezentate la Olimpiada de la Sibiu, datorita Ioanei Kirculescu, o sibianca plecata de 37 de ani in Mexic. Ea promoveaza traditiile mexicane in Romania si pe cele romanesti in Mexic.
„Am venit cu artizanate tipice pentru sarbatoarea nationala, cum e ghirlanda la noi. In Mexic e de multe feluri. Am adus cercei in culorile nationale, cum poarta femeile mexicane de ziua nationala, calendarul aztec si scoici de la Acapulco, luate din mare, din care am facut breloc. Am adus si pictura pe coaja de copac, felul traditional al aztecilor si mayasilor de a-si scrie manuscrisele. Si in zilele noastre indienii picteaza pe aceste foi, dar acum cu culori moderne, cu tempera. Avem faimosul templu pe care se faceau sacrificiile umane, unde se punea inima, pentru a se face ofranda zeilor, pentru ca aceasta era traditia mayasilor, dar si a aztecilor. Ei asa credeau ca pot mentine soarele pe cer. Am adus si catelul tipic din Mexic, Xoloitzcuintli, un catel chel, care are o temperatura mai inalta decat un catel normal. A fost folosit mult timp ca mancare de imparati. In ziua de azi este folosit terapeutic. Daca ai o durere, boala, orice, se pune animalul viu si il mangai, cat catelul sta pe locul dureros. Cu energia si caldura sa vindeca. Este animalul care, la azteci, insoteste pe cei care mor spre taramul celalalt”, a povestit Ioana Kirculescu.
Din publicatia Tribuna mai aflam ca la a cea de a XXIII-a editie a fazei nationale a Olimpiadei „Mestesuguri artistice traditionale” au fost prezenti 260 de participanti, din 32 de judete ale tarii, inclusiv Sibiu si municipiul Bucuresti, dar si din strainatate, respectiv Mexic, Republica Bulgaria si Republica Moldova, R.P. Chineza.
In reportajul din Tribuna sunt prezentate doua tinere din Republica Moldova, care incearca sa pastreze cat pot de bine tehnica brodatului pe in si pe cea a crosetatului. „Brodez altita de la maneca iei pe panza topita din in. Brodez elemente traditionale geometrice, insa pentru zona noastra traditionale sunt cele florale. Brodez in culori rosu si negru, traditionale pentru zona noastra de Nord, de langa Balti, satul Rautel”, spune Veronica, o adolescenta de 16 ani. Colega sa, Dana, de 15 ani, a crosetat jupoane si batiste pentru portul popular. „Eu fac batista in trei colturi. Am crosetat trei, o fac pe a patra. Am crosetat jupoane pentru portul national. Crosetez in forma liniara si in forma florala. Am invatat la scoala, la noi se mai face educatie tehnologica”.
Tehnica au invatat-o de la profesoara lor, Veronica Moruzuc. Nici ea nu sta degeaba, ci impleteste din paie de secara palarii, genti si flori. „Impletim din paie de secara palarii, clopotei, flori, gentute. La un clopotel lucrez cam 30 de minute, la palarie doua zile impletim, apoi coasem. O geanta din papura fetita impleteste de trei zile”, spunea Veronica Moruzuc. O manifestare culturala interesanta pe care o regreta doar cei care n-au vizitat-o.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii