Recent la editura Humanitas Fiction a aparut un bestseller al anului 2019, romanul scriitoarei Jeanette Winterson, Frankissstein. O poveste de iubire, traducere de Vali Florescu.
Din prezentarea editurii aflam ca „Oamenii vor fi precum nobilii degenerati. O sa avem un palat impozant numit trecut, care are nevoie urgenta de reparatii. O sa avem o bucata de pamant de care n-am avut grija cum trebuie, numita planeta. Si o sa avem niste haine dragute si o multime de povesti. Noi o sa fim aristocratia pe cale de disparitie. O sa fim Blanche Dubois intr-o rochie mancata de molii. O sa fim Maria Antoaneta, fara cozonac”, crede Victor Stein, savantul obsedat de nemurire. O nemurire a informatiilor, nu a trupului biologic – acesta este complet dispensabil sau permanent ajustabil. Ry, iubitul/iubita lui, este exemplul perfect de ajustare a corpului in functie de nevoile psihicului. Iar Ron Lord, improbabilul asociat al lui Victor, foloseste tehnologia ca sa raspunda nevoilor trupesti si devine regele pietei de roboti sexuali. Personajele prezentului nu sunt insa cu nimic mai socante decat grupul de prieteni englezi stabiliti la inceputul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Geneva – Byron si amanta lui, Claire, Percy B. Shelley si sotia lui, Mary Wollstonecraft Shelley. Innebunita de ploaia interminabila care ii intemniteaza in casa, tanara Mary imagineaza si asterne pe hartie o poveste al carei hybris este mai actual ca niciodata”.
Iata cum suna primele randuri ale romanului: In dimineata asta, patul meu era atat de ud de parca as fi transpirat toata noaptea. Ferestrele erau aburite de propria-mi rasuflare. In focul ce ardea in camin, lemnul suiera ca un vaiet al naturii. Te-am lasat dormind si am coborat fara zgomot scarile alunecoase, cu talpile ude. Goala. Am deschis usa principala a casei. Ploaia continua, egala si indiferenta. Ploua intruna de sapte zile, nici mai repede, nici mai incet, nici mai intens si nici mai domol. Pamantul nu mai putea sa inghita atata apa si, peste tot, terenul devenise spongios – pietrisul mustea de apa si prin gradina ingrijita tasnisera parauri, ce erodau solul si-l preschimbasera in baltoace negre si mocirloase la poarta noastra. Dar in dimineata asta am urcat dealul si m-am dus in spatele casei, sperand la un respiro printr-o spartura in nori, de unde as putea vedea lacul ce se intindea la picioarele noastre.
Despre autoare aflam ca Jeanette Winterson s-a nascut la Manchester, in 1959 si a fost crescuta de o familie de evanghelisti penticostali, in oraselul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care parintii o destinasera unei cariere de misionariat in Africa, isi paraseste caminul. A absolvit cursurile de literatura engleza si in 1985 publica la Londra prima carte, cu o pronuntata tenta autobiografica, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction, 2008). Pasiunea (The Passion, 1987; Humanitas, 2006) si Sexul ciresilor (Sexing the Cherry, 1989; Humanitas Fiction, 2009) se bucura de o buna primire la public si la critica, iar urmatoarele romane, printre care Scris pe trup (Written on the Body, 1992; Humanitas Fiction, 2008, 2017), The PowerBook (2000), Lighthousekeeping (2004), O paranteza in timp (The Gap of Time – Hogarth Shakespeare Project, 2015; Humanitas Fiction, 2016) si Frankissstein.O poveste de iubire (Frankissstein. A Love Story, 2019; Humanitas Fiction, 2020), confirma extraordinara originalitate si forta literara ale autoarei. In 2011 a publicat o carte de memorii, Why Be Happy When You Could Be Normal, iar in decembrie 2016 i-a aparut volumul Zile de Craciun (Christmas Days: 12 Stories and 12 Feasts for 12 Days; Humanitas Fiction, 2017).
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii