O stanta monetara descoperita anul trecut în situl arheologic de la Tilisca, folosita în urma cu peste 2.000 de ani pentru reproducerea denarilor romani republicani, poate fi vazuta la Muzeul de Istorie din Sibiu – Casa Altemberger.
Piesa este prima de acest fel care intra în patrimoniul muzeului sibian, celelalte stante descoperite anterior la Tilisca aflându-se în colectiile din Bucuresti.
„Este o stanta monetara, probabil dacica, produsa evident în Tilisca si copiaza un denar roman republican. Acest obicei este atestat în mai multe situri dacice si probabil ca a fost o activitate destul de extinsa. Daca este sa ne uitam la ansamblul lumii barbare, Dacia este zona cu cele mai multe descoperiri de monede romane republicane”, a declarat Silviu Purece, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Acesta a mai spus ca, dacii nu falsificau moneda romana, ci reproduceau piese care respectau standardele oficiale. „Probabil ca acesti daci care produceau moneda la Tilisca copiau moneda romana, pastrând acelasi standard, aceeasi greutate a denarului roman republican si aceeasi calitate a metalului. Practic, moneda avea valoare intrinseca prin continutul de argint si putea sa se integreze foarte bine în tranzactiile comerciale”, a explicat cercetatorul.
Specialistii considera ca activitatea monetara de la Tilisca s-a desfasurat timp de câteva decenii, înainte de formarea statului lui Burebista. Cercetarile arheologice încearca acum sa stabileasca daca în cetatea dacica a functionat o adevarata monetarie, informeaza Agerpres.
Stanta este realizata din bronz si pastreaza în negativ imaginea care urma sa fie imprimata pe moneda. Ea a fost descoperita în 2025, separat de cele 14 stante monetare gasite în acelasi sit în urma cu mai multe decenii. Arheologii apreciaza ca descoperirile de la Tilisca sunt exceptionale prin numarul mare de stante monetare identificate într-un singur loc.
„Tilisca se remarca prin aceasta densitate mare de stante monetare. Niciun alt sit din aceasta perioada nu are atât de multe, ceea ce ne face sa credem ca aici ar putea fi docu-mentat un centru de productie monetara în adevaratul sens al cuvântului”, a mai spus Silviu Purece.
Stanta, dar si banii facuti cu ajutorul ei, sunt piese inedite care pot fi admirate de vizitatorii Muzeului de Istorie din cadrul Muzeului National Brukenthal, în cadrul expozitiei „70 de ani de cercetare arheologica în cetatea dacica de la Tilisca”.
Aceasta expozitie, care cuprinde piese arheologice si imagini inedite din timpul campaniilor arheologice derulate în acest obiectiv, poate fi vizitata pâna în 30 august.
A.REST 1989 – arhiva video a Securitatii
La Muzeul National de Istorie a României (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 12) s-a deschis o expozitie care reconstituie universul cercetarilor penale ale Securitatii din 1989, anchetele si unitatea de arest, facând publice, pentru prima oara, înregistrari operative audio-video din timpul interogatoriilor si din celule. De asemenea, în expozitie sunt expuse, pentru prima oara în România, „artefacte” originale din Arestul Securitatii si corpuri delicte.
„Unul dintre ele este tiparnita cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Bacanu a tiparit ziarul clandestin «România», confiscata de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperata si adusa special în tara în 14 aprilie, dupa mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expozitii”, precizeaza Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
Cu acest prilej a fost lansat website-ul www.arestulsecuritatii.ro, gândit ca o platforma de studiu, care aduna istorii, cazuri, documente, înregistrari audio-video operative si interviuri luate fos-telor victime ale Securitatii.
„Natura represiunii Securitatii (politia politica a Partidului Comunist Român) va fi, astfel, mai bine cunoscuta prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofiteri pentru supravegherea atenta a victimelor si controlul deplin al actiunii penale. În lumea «justitiei» Securitatii, retinutii sau arestatii erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al constructiei culpabilitatii. Pentru statul totalitar, vinovatia era un dat. Securitatea îsi izola victimele în secret, fara înstiinta-rea familiilor sau apropiatilor, fara ca locul retinerii sa fie cunoscut public. Mult timp, institutia secretului a protejat opresorii si imaginea edulcorata a autocratiei. A.REST 1989 restituie publicului spatiul celulelor si al anchetelor, identitatea victimelor si practicile Directiei Cercetari Penale a Securitatii”, subliniaza CNSAS.
Proiectul nu reprezinta „doar recuperarea unei istorii niciodata vazute sau auzite, ci si un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negata, falsificata sau minimalizata de fostii ofiteri implicati, dar si relativizata, uitata sau distorsionata în strategiile de dezinformare si manipulare publica legate de comunismul târziu. Singura putere legitima ramâne cea a adevarului, cultivat într-o societate democratica”, informeaza Agerpres.
Expozitia este deschisa pâna pe data de 20 septembrie 2026 si poate fi vizitata de miercuri pâna duminica în intervalul orar 10:00-18:00 (ultimul acces la 17:15).
NICUSOR DINCA
Comentarii