Alge, corali, apa de mare

  Precizam, în articolul trecut, ca un celebru medic englez, Richard Russel, a creat o adevarata voga pe la mijlocul secolului XVIII-lea, tratând boli dintre cele mai diferite cu apa de mare si cu un amestec din aceasta apa cu diverse plante submarine, cu corali etc. Un interes cu totul deosebit este acordat de catre acest cercetator algelor marine, pe care le-a studiat în mod deosebit, concentrându-se asupra proprietatilor lor terapeutice, în cazul unui bolnav prezentând multiple fracturi, care s-au vindecat mai repede decât în mod obisnuit, prin simpla învelire a oaselor fracturate cu pansamente alcatuite din alge si apa de mare.
  Precizam, în articolul trecut, ca un celebru medic englez, Richard Russel, a creat o adevarata voga pe la mijlocul secolului XVIII-lea, tratând boli dintre cele mai diferite cu apa de mare si cu un amestec din aceasta apa cu diverse plante submarine, cu corali etc. Un interes cu totul deosebit este acordat de catre acest cercetator algelor marine, pe care le-a studiat în mod deosebit, concentrându-se asupra proprietatilor lor terapeutice, în cazul unui bolnav prezentând multiple fracturi, care s-au vindecat mai repede decât în mod obisnuit, prin simpla învelire a oaselor fracturate cu pansamente alcatuite din alge si apa de mare. Un alt medic, tot englez, H. Petersen, face în urma cu circa cinci decenii o pledoarie pentru folosirea apei de mare în reglarea tranzitului intestinal, constipatia fiind considerata – nu numai de catre medicul citat, ci si de catre majoritatea medicilor -, drept o sursa a numeroaselor suferinte de ordin somatic, deci corporal, si chiar psihic. Petersen mai sustine ca autotoxinele intestinale resorbite în urma stagnarii continutului intestinal, asa cum se întâmpla în cazul constipatiei scad net în urma ingerarii pe cale orala a apei de mare. Tot pe aceasta cale, se mobilizeaza diversele elemente minerale din organism, în acelasi timp normalizându-se si aciditatea gastrica, de regula crescuta în cursul constipatiei. La un relativ recent congres medical, consacrat marii ca agent terapeutic, desfasurat în localitatea Roscoff, Franta, celebrul balneolog Denis Lerov a declarat: „Medicina marii cu elementele sale tonice, cu oligoelementele sale si cu microclimatele ce o caracterizeaza, reprezinta cu prioritate medicina epocii noastre”. Pe de alta parte, în localitatea Peros, Grecia, un alt reputat balneolog, J. Danneil, studiaza de câtiva ani alte metode de valorificare a apei de mare si a produselor sale. Aceste noi metode preconizeaza folosirea aceleiasi ape în bazine si în timpul iernii. Tot el preconizeaza folosirea apei de mare si sub forma de dusuri, sub forma de bai de alge, sub forma de clisme si chiar de injectii intramusculare sau hipodermice, metode care sunt însa în studiu si experimentare.
       
     Cum sa ne explicam multiplele si complexele virtutii terapeutice ale apei de mare? Cum altfel, decât prin faptul ca apa marii reprezinta o autentica apa vie, în care pur si simplu salasluieste viata si, implicit, sanatatea. În acest mediu au aparut, cu milioane de ani în urma, primele forme de viata.