Analizele „vorbesc”… doar când sunt „întrebate”!

    Este incomparabil mai comod pentru medic de a trimite un bolnav prezentând febra si un junghi toracic oarecare, la o radioscopie pulmonara, care este usor de efectuat si precisa, decât de a-i face acea suita de explorari clinice traditionale si de a sta de vorba cu el. Dar, a nu se uita ca explorarea radiologica, oricât de simpla si de comoda ar fi, incumba si un risc fie si minor pentru bolnav, risc amplificat când se trece de la uz la abuz, asa cum de regula stau lucrurile.
    Este incomparabil mai comod pentru medic de a trimite un bolnav prezentând febra si un junghi toracic oarecare, la o radioscopie pulmonara, care este usor de efectuat si precisa, decât de a-i face acea suita de explorari clinice traditionale si de a sta de vorba cu el. Dar, a nu se uita ca explorarea radiologica, oricât de simpla si de comoda ar fi, incumba si un risc fie si minor pentru bolnav, risc amplificat când se trece de la uz la abuz, asa cum de regula stau lucrurile.
         Notiunea de colectie de analize – de baterie de analize, de bilant biologic sau de „check-up”, cum îi spun autorii de limba engleza, (check-up însemnând în aceasta limba a controla, a verifica), notiuni foarte la moda în lumea contemporana, care presupun efectuarea periodica a principalelor analize, în scopul depistarii, prevenirii sau urmaririi bolilor – nu confera totusi decât o falsa securitate, atâta vreme cât se abdica de la principiile gândirii clinice si – în special – de la principiul sfânt al medicinii, formulat în cuvintele: „Primum non nocere” (ceea ce înseamna înainte de orice sa nu vatami, sa nu faci mai rau).
         Este indiscutabil mult mai utila o depistare „orientata”, ca sa-i zicem asa, în locul explorarilor haotice, caracterizând „check-up-ul”, ca si toata aceasta „mitraliere” a bolnavului cu analize si explorari de tot felul. Prin aceasta conduita, prin apelul sistematic la aceste analize si explorari, practicam în mod aparent numai o medicina bine intentionata si sistematizata, care însa, în realitate, este grevata doar de exhaustivitate, medicina însa cu totul opusa aceleia traditionale.
         „Raspunsul” pe care îl dau analizele si, implicit celelalte explorari, nu are înteles decât daca o problema a fost pusa. Examenele de laborator si, implicit analizele, nu „vorbesc” ca sa spunem asa, decât daca sunt „întrebate”. Acesta este punctul de vedere al medicilor constiinciosi. Este vorba însa în acest caz de un punct de vedere contrariu de cel al bolnavilor, care, în enorma lor majoritate, nutresc convingerea ca acei medici care le solicita un numar cât mai mare de analize si de explorari de tot felul, sunt de fapt cei mai bine pregatiti profesional, ca si cei mai bine intentionati.
         Astfel stând lucrurile, este întru totul justificata via miscare de idei iscata în lumea medicala contemporana pe seama reabilitarii examenului clinic, în sensul folosirii analizelor ca si a explorarilor de tot felul în mod orientat si nu în mod aleatoriu si haotic. „Fara îndoiala, laboratorul este departe de a ne da diagnostice gata facute – ne avertizeaza în acest sens marele clinician francez Guy Laroche – si ar fi o mare greseala de a i le cere. El nu înlocuieste si nu va înlocui niciodata studiul direct al bolnavului, dar îl completeaza, îl clarifica si îl rectifica adeseori”.
         Un alt mare clinician, de data aceasta german, H. Burger, comandând acest „diagnostic cu harponul”, cum denumeste el procedeul „mitralierii” bolnavului cu analize si explorari adeseori dintre cele mai traumatizante, adauga si el la rândul sau, si tot pe aceasta tema urmatoarele: „Daca vrem sa apreciem justetea unui diagnostic, nu vom acorda desigur premiul întâi aceluia stabilit cu lux de metode complicate, ci vom spune ca cel mai bun diagnostic este acela care se apropie cât mai mult de adevar, si care este stabilit cu mijloacele cele mai simple, mai putin obositoare si traumatizante pentru bolnav”. Analizele si explorarile, oricare ar fi ele, nu au un scop în sine. Ele nu reprezinta decât un mijloc, pentru a ajunge la diagnostic.