Atunci cand apare o problema de sanatate, oricare ar fi diagnosticul medicului, trebuie stiut ca o boala, oricare ar fi ea, nu este singura vinovata pentru deteriorarea starii noastre, fie si numai pentru ca organismul uman nu e o masinarie construita din bucati, ci fiecare parte este legata de functionarea, pozitiva sau negativa, a fiecareia dintre celelalte. Astfel, numeroase patologii antreneza o slabire a vederii mai mult ori mai putin grava, care poate fi prevenita prin informarea corecta a populatiei, supravegherea riguroasa a tratamentelor sau depistarea precoce, care sa permita ingrijirea incomparabil mai eficienta a bolnavilor.De la diabet, la traumatisme
Principalele patologii care predispun la orbire sunt cataracta (in special la persoanele varstnice aici apar cauze multiple), diabetul, dar si traumatismele, anomaliile congenitale, probleme legate de anumite medicamente etc. In prezent, cataracta este principala cauza a vederii deficitare in intreaga lume si in special in tarile avansate economic, iar frecventa este in crestere, in timp ce varsta de aparitie scade.
Scaderea acuitatii vizuale este progresiva, in stadiul incipient putand fi tradusa printr-o tulburare de perceptie, mergand in final pana la aparitia „pupilei albe”, care devine vizibila. Din pacate, astazi exista o singura metoda de interventie medicala, altfel bine pusa la punct: interventia chirurgicala. Necesita o spitalizare scurta, in functie de caz, dureaza efectiv circa o jumatate de ora, iar complicatiile sunt rare, insa oricum necesita supraveghere specializata postoperatorie, de la una pana la trei luni.
Glaucomul face referire (din punct de vedere etimologic) la faptul ca ochiul capata o nuanta albastru-verzuie in formele avansate ale maladiei. In functie de clasificare, boala se manifesta mai frecvent la femei („unghi inchis”), la persoane varstnice ori de o anumita rasa, la persoane cu antecedente similar in familie etc. Diagnosticarea este mai usoara la glaucomul acut, deoarece ochii sunt rosii si durerosi, iar tratamentul se face pe cale medicamentoasa ori cu laser. In ceea ce priveste glaucomul cronic, deseori se face apel la tratamentul cu medicamente de genul colirului sau prin chirurgie.
Retinopatia diabetica este o complicatie a diabetului rau echilibrat, ba chiar complicat de hipertensiune, si se refera la majoritatea diabeticilor, fie ei insulinodependenti sau nu. Primul tratament se refera la echilibrarea diabetului si pastratrea unei tensiuni arteriale stabile si moderate. Odata depistate leziunile, laserul ramane o interventie posibila, dar cu rezultate variabile in functie de natura leziunilor, iar solutia chirurgicala ramane pentru cazurile de exceptie.
Maladiile retiniene constituie majoritatea afectiunilor de origine genetica. Pentru bolnav, primele semnale de alarma pornesc de la alterarea vederii nocturne pana la cea a vederii diurne, aflate insa cu prioritate in atentia specialistilor, pentru faptul ca exista tipuri de tratamente realmente eficace; terapia genica reprezinta in acest sens o mare speranta in domeniu.
Copiii nascuti prematur intra si ei, din ce in ce mai frecvent, in categoria persoanelor condamnate (si inca din primele zile dupa nastere) la orbire. Cazurile lor sunt cele mai dramatice si – am putea crede ca in mod paradoxal, dar nu e deloc asa! – nu au la origine o „vinovatie” a parintilor ori vreo cauza accidentala, ci aportul prea ridicat de oxigen din timpul perioadei de reanimare (cand sunt tinuti, cum se spune, la „incubator”). In asemenea cazuri ei sunt ajutati sa patrunda in lumea oamenilor, dar pentru ei va fi o lume a intunericului pe viata.
Miopiile, traumatisme ale ochilor, anumite tratamente medicamentoase sunt alte cateva cauze potentiale de producere a orbirii. Medicina actuala cauta metodele optime pentru a preintampina asemenea situatii ori de a reda pacientilor macar o parte din darul suprem al omului – vederea – insa pana la urma trebuie sa stim perfect ca daca nu avem grija noi insine, in tot ceea ce facem, de propria sanatate, nimeni altcineva nu detine solutiile miraculoase pentru a ne-o reda, atunci cand ea se strica.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii