E vara! Ai mai multa grija de inima ta!

          Pentru cardiaci, vara îsi pierde din farmec din simplul motiv ca aduce o data cu ea calduri insuportabile. Canicula poate fi sinonima cu declansarea tulburarilor de ritm cardiac, accentuarea insuficientei cardiace, riscul marit de infarct miocardic.

          Pentru cardiaci, vara îsi pierde din farmec din simplul motiv ca aduce o data cu ea calduri insuportabile. Canicula poate fi sinonima cu declansarea tulburarilor de ritm cardiac, accentuarea insuficientei cardiace, riscul marit de infarct miocardic… Recomandarile pe care medicii le fac an de an pentru acest sezon ramân neschimbate: sa se evite sederea în soare în special în orele de maxima insolatie; sa nu se umble prin soare cu capul descoperit; sa se asigure o buna hidratare a organismului. Mai putin se vorbeste însa despre regimul alimentar care poate sa ajute organismul sa faca fata caldurilor de 40 de grade. Cu alte cuvinte, o alimentatie corecta în aceasta perioada diminueaza semnificativ pericolul tulburarilor hidroelectrolitice, al carentelor de vitamine si proteine, care stau la baza bolilor cardiovasculare.Cum trebuie sa fie conceputa dieta de vara pentru un cardiac?
           Bazata, în general, pe: l calorii mai putine (hipocalorica) în cazul persoanelor cu exces ponderal l normala în calorii (normocalorica) pentru cei cu o greutate normala l saraca în zaharuri (hipoglucidica) la obezi si diabetici l saraca în grasimi (hipolipidica) l care sa favorizeze scaderea colesterolului mai ales în obezitate si ateroscleroza l cu o cantitate redusa de sare (hiposodata).
           Altfel spus, dieta trebuie sa fie bogata în legume, zarzavaturi si fructe, în vitamine si saruri minerale (mai putin Na – continut de sarea de bucatarie), cu un aport normal de proteine, dar saraca în grasimi si dulciuri.
          
          Ce alimente sunt indicate bolnavilor de inima?
          
          – Lapte: lapte smântânit, iaurt preparat din lapte degresat, lapte batut, brânza slaba de vaca, zer.
          – Carne si peste – carne slaba de vaca, vitel, gaina sau pui (fara piele), peste alb (biban, lin, stiuca, salau) fiert în apa, fript la gratar, rasol sau perisoare dietetice.
          – Oua – albusul este permis fara nici o restrictie (spuma de fructe, sufleuri, biscuiti, bezele etc.); galbenusul însa, fiert moale, e de preferat sa intre în meniu doar de maximum doua ori pe saptamâna.
          – Pâinea – alba sau integrala, de grâu, de secara sau graham – trebuie restrictionata la 100-200 g si consumata fie prajita, fie veche de 1-2 zile (deci nu foarte proaspata sau calda).
          – Legume – acestea trebuie sa aiba cea mai mare pondere la masa cardiacului, putând fi consumate proaspete sau fierte în aburi (în oala sub presiune); cele mai recomandate sunt: spanacul, loboda, laptuca, varza, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii – preparate sub forma de salate, soteuri, pireuri sau fierte à la grec. Trebuie excluse însa din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate în celuloza, ele fiind greu digerabile: fasolea uscata, telina (ca salata de cruditati), ridichile, lintea, mazarea.
          – Supe, ciorbe, borsuri – sunt recomandate doar cele de legume (limpezi, supele-crema) sau cele de carne slaba ori de peste, cu perisoare dietetice.
          – Grasimi – acestea trebuie reduse la maximum, acceptate în salate si mâncaruri fiind doar cele de origine vegetala, bogate în acizi grasi polinesaturati (ulei de porumb, de floarea-soarelui, de masline, margarina etc.).
          – Condimente – doar plante aromatice.
          – Fructe – sunt indicate doar cele cu un continut redus de glucide si grasimi, cum ar fi: merele, portocalele, ciresele, capsunile, zmeura, pepenele verde, afinele, coacazele, piersicile.
          – Bauturi – nu trebuie facute restrictii, se bea de sete, ori de câte ori e nevoie (este un lucru permis si hipertensivilor, cu conditia ca lichidul sa nu fie baut în cantitate mare o data. Cosmarul cardiacilor ca sunt condamnati sa rabde de sete pe caldura este o notiune depasita din punct de vedere stiintific). Sunt permise: ceaiuri de plante, sucuri de legume sau fructe, apa minerala plata, saraca în Na. În timp ce sucurile de legume si fructe se pot administra între mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfârsit pentru a nu dilua sucurile gastrice si, implicit, pentru a nu îngreuia digestia.
          – Cafeaua naturala (cu sau fara cofeina) poate fi, dupa caz, permisa celor care sunt obisnuiti cu ea, dar nu mai mult de o cescuta pe zi. Este permisa si o cantitate mica de alcool (vin sec, un pahar de 200 g la masa principala, de doua, cel mult trei ori pe saptamâna).