Aproape 95% dintre pacientii oncologici care urmeaza tratament cu radiatii experimenteaza un anumit grad de radiodermita, potrivit Agerpres. Dintre acestia, 20-25% se confrunta cu consecinte grave, in functie de intensitate, durata, unghi de incidenta si doze, zona de piele expusa etc.
Cand radiatia trece prin piele, celulele pielii din zona supusa tratamentului se pot deteriora. Dupa tratamente frecvente cu radiatii, celulele pielii nu au suficient timp pentru a se repara si regenera intre tratamente.
Scopul principal al tratamentului cu radiatii (radioterapie) este de a furniza o doza specifica de radiatii catre o tumora, deterio-rand ADN-ul celulelor canceroase. Acest lucru afecteaza cresterea celulelor canceroase si duce la moartea lor.
Desi radioterapia este administrata astfel incat sa fie minimizate daunele asupra tesuturilor din jur, celulele sanatoase din campul radiatiilor sunt adesea afectate de expunerea la radiatii, ducand la aceasta radiodermita.
Se vehiculeaza chiar ideea ca radioterapia poate creste riscul de cancer de piele, ceea ce inseamna ca riscul acestei terapii nu este nul. Fiind cunoscut, el este intotdeauna luat in calcul, insa radioterapia se alege ca metoda de tratament atunci cand beneficiile depasesc posibilele efecte adverse.
Simptomele radiodermitei pot include: – eritem cutanat – inrosirea pielii; – inflamarea tesutului cutanat; – piele uscata si cu iritatii; – caderea parului in zona expusa radiatiilor; – ulceratii ale pielii; – ingrosarea tesutului cutanat; – pete pigmentare; – necroza (moartea prematura a celulelor pielii).
Manifestarile radiodermitei includ o iritatie cutanata indusa de radiatie si un raspuns inflamator la locul de intrare si iesire al razelor. De obicei apare la 1-4 saptamani de la initierea tratamentului si persista timp de cateva saptamani sau luni. Efectele radioterapiei pot sa apara chiar dupa trei luni de la finalizarea tratamentului, mai ales in metastazele canceroase si este folosita cel mai frecvent, impreuna cu chimioterapia pentru a reduce tumorile.
Exista mai multi factori de risc in aparitia radiodermitei: – deficiente nutritionale si probleme de dezvoltare; – sensibilitatea pielii la radiatii; – tipul de radiatii folosite si dozele de radiatii; – o boala de piele preexistenta; – doze de radiatii mai mari de 55Gy; – volumul de tesut supus terapiei; – alte terapii administrate concomitent drept chimioterapice; – terapia concomitenta cu cetuximab, la pacientii carora li se administreaza radiatii pentru afectiuni maligne ale capului si gatului; – alte afectiuni preexistente, ca anemia, diabetul, boli ce afecteaza imunitatea etc.; – varsta pacientului; – fumatul; – obezitatea (o suprafata mai mare este expusa radiatiilor).
Ca metode de igiena si preventie, se recomanda sa: – spalati, curatati si uscati atent zona de piele, pentru a preveni contactul cu agenti ce pot cauza infectii – evitati produsele de ingrijire cu coloranti sau parfum – uscati usor pielea prin tamponare cu un prosop moale si curat – nu indepartati pielea care se descuameaza, pentru ca poate cauza sangerari – nu folositi creme sau pansamente in acea zona decat daca acestea au fost prescrise de medic – nu aplicati pudra de talc, deoarece poate cauza dureri severe – evitati contactul zonei afectate cu produse sau tesaturi dure si abrazive – nu radeti zona afectata – purtati haine lejere si evitati tesaturile aspre si stranse pe corp – evitati expunerea zonei respective la soare – evitati inotul in piscine si in mare.
Tratamentul consta in medicatie cu analgezice orale si topice si se pot prescrie antibiotice pentru combaterea infectiilor. In cazul reactiilor cutanate severe, cum ar fi o roseata care se transforma in rana, subtierea pielii sau infectii, se poate recomanda intreruperea tratamentului cu radiatii o perioada de timp, pentru a permite ca pielea sa se vindece.
Corticosteroizii topici pot fi prescrisi pentru radiodermita timp de doua-patru saptamani. Daca iritatia pielii este insotita de mancarime, cu pete albe sau rosii pe piele, scurtarea respiratiei sau umflarea gatului sau a fetei, ar putea fi o reactie alergica, ce necesita asistenta medicala de urgenta. De asemenea, se recomanda anumite produse emoliente si apa.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii