Mediul ambiant si sanatatea

          Desi asupra definitiei sanatatii înca nu s-a ajuns la un numitor unanim acceptat de lumea medicala, se admite ca armonia fizica si psihica sunt determinante pentru o stare de bine, de normalitate. Desigur, trecând de la aceasta generalitate la situatii mai concrete, starea de sanatate presupune nu doar absenta bolii, ci si un anumit grad de rezistenta fata de îmbolnaviri si tocmai acesta este foarte diferit de la un individ la altul, facându-i pe unii mai vulnerabili în comparatie cu altii.

          Desi asupra definitiei sanatatii înca nu s-a ajuns la un numitor unanim acceptat de lumea medicala, se admite ca armonia fizica si psihica sunt determinante pentru o stare de bine, de normalitate. Desigur, trecând de la aceasta generalitate la situatii mai concrete, starea de sanatate presupune nu doar absenta bolii, ci si un anumit grad de rezistenta fata de îmbolnaviri si tocmai acesta este foarte diferit de la un individ la altul, facându-i pe unii mai vulnerabili în comparatie cu altii. Chiar si asa, cu totii avem perioade de rezistenta maxima fata de agresiunile mediului exterior, dar si momente de slabiciune fizica si psihica. Dintre numerosii factori care intervin în fluctuatiile starii de sanatate, în sensul ca erodeaza rezistenta organismului fata de boala, doi sunt considerati în ultimul timp de catre medicina ca fiind foarte importanti: poluarea si factorul psihologic. Este bine cunoscut faptul ca poluarea industriala, dar si cea cu gaze de esapament de la automobile, si nu în ultimul rând praful reprezinta o cauza a fragilizarii organismului si o sursa de numeroase îmbolnaviri. Iritatia permanenta a cailor respiratorii grabeste deteriorarea functiei respiratorii si netezeste calea infectiilor respiratorii, alergiilor, bronsitelor cronice, emfizemului pulmonar, chiar a cancerului bronhopulmonar… Gunoiul abandonat pe strazi si alei pâna la stadiul de putrefactie si dezintegrare, laolalta cu praful, sunt la rândul lor „vehicule” ideale pentru boli cu repercusiuni de durata asupra sanatatii, cum ar fi hepatita, dizenteriile, parazitozele, toxoplasmoza etc. Dar, dincolo de alergenii din aer (fum, funingine, praf, gaze), de microbi si paraziti, perceptia psihologica a acestei atmosfere apasatoare influenteaza mult rezistenta organismului la îmbolnaviri.
          Nu întâmplator concluziile cercetarilor privind starea de sanatate a populatiilor din diferite zone, localitati, cartiere etc. arata ca nu numai gradul de poluare îsi spune cuvântul în mod pozitiv sau negativ asupra psihicului locuitorilor dintr-un anumit teritoriu, ci si peisajul; astfel arhitectura agreabila si îngrijita a caselor, cu fatade bine întretinute, cu strazi curate, cu spatii verzi, copaci si flori asigura un plus de sanatate, în timp ce murdaria, sub toate aspectele ei, un factor de stres important si, implicit, de diminuare a rezistentei fata de boli.
          Totusi, ce-i de facut daca traim într-o zona cu grad ridicat de poluare, daca suntem supusi unei activitati cotidiene stresante, daca locuim într-un mediu ambiant nu tocmai de invidiat? Sa iesim din acest decor de câte ori este posibil. În timpul saptamânii, la plimbare pe jos, pe strazi linistite, strajuite de copaci, de verdeata si mai ferite de poluare sau în parcuri… Sfârsitul de saptamâna sa nu fie programat doar pentru rezolvarea problemelor casnice restante, ci si pentru plecari „la iarba verde”, macar spre zonele de agrement apropiate localitatii în care ne ducem viata de zi cu zi, spre munte, pe pajistile apropiate, la tara la rude sau la prieteni…, adica la aer, la soare, în mijlocul naturii reconfortante, a florilor de câmp multicolore, la marginea unui izvor, a unui lac… O excursie usoara cu pasul sau cu bicicleta, antrenarea într-un sport de agrement, fara pretentii, practicate în joaca, îmbracati si încaltati comod, pot face minuni în privinta mentinerii tonusului fizic si psihic. Totul este sa fim hotarâti sa facem si sa vedem altceva decât facem si vedem în timpul saptamânii, adica sa iesim din epuizanta rutina.