In principiu, mare parte din populatie stie ca maladia Alzheimer este asociata cu batranetea si, respectiv, cu deteriorarea accentuata a sanatatii mintale.
Mai exact definita, ea este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului responsabile cu controlul memoriei, intelectului, capacitatii de judecata, al limbajului si comportamentului. Ea se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitati zilnice.
Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei, observa modificarile, insa la inceput acestea pot fi sesizate si de bolnavi. Nu se cunoaste cu exactitate cauza sau cauzele care provoaca boala Alzheimer. Cateva dintre deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori), ce permit neuronilor sa functioneze in mod normal.
Majoritatea pacientilor nu au in istoricul familial aceasta boala, insa riscul de a suferi de ea este mai mare in cazul persoanelor care au un membru al familiei cu Alzheimer. Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in de-clansarea maladiei, dar aceste teorii nu au fost sustinute prin dovezi.
Totusi, potrivit medicilor, ea ar putea fi provocata de urmatoarele cauze: – predispozitie genetica; – distrugerea unui numar mare de celule nervoase; – modificari in organism legate de varsta; – traumatisme craniene; – tumoare pe creier; – intoxicatii cu metale toxice; – hipotiroidism.
Cel mai frecvent, pierderea memoriei constituie prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele de 60-70 de ani reprezinta un lucru obisnuit si numai unii dintre ei vor dezvolta boala Alzheimer.
Spre exemplu, aceasta legatura poate fi ingrijoratoare cand victima uita: – o experienta in totalitatea ei; – citirea orei pe ceas sau condusul masinii; – evenimente recente, precum faptul ca a lasat aragazul deschis; – identitatea unei persoane in totalitate.
Maladia Alzheimer e insotita si de modificari de comportament, de gandire sau tulburari de personalitate. In fazele incipiente, persoana se poate comporta normal in societate, dar simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Au fost identificate zece semne de avertizare pentru boala Alzheimer: – pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon; – dificultati in indeplinirea indatoririlor, cum ar fi pregatirea unei mese; – tulburari de vorbire, uitarea unor cuvinte sau folosirea de cuvinte neobisnuite; – dezorientare temporal-spatiala, uitarea adresei; – tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva; – probleme cu gandirea abstracta, precum imposibilitatea de interpretare a numerelor; – punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite (de exemplu, fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul cu zahar); – tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide ale starii de spirit, de la calm la plans si apoi la furie, aparent fara motiv; – modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune si teama la dependenta de un membru al familiei; – lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea televizorului toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome episodice: – sustinerea cu fermitate a unor impresii false, precum ca cineva fura de la o persoana; – senzatia ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii); – lipsa de interes pentru activitatile curente sau separarea de prieteni si familie; – activitati repetate fara un scop anume, ca inchiderea sau deschiderea unei posete, impachetarea si despachetarea hainelor, repetarea unor intrebari; – agresiune fizica sau verbala; – imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite.
Nu exista un tratament vindecator pentru Alzheimer, dar in prima faza, imediat dupa diagnosticare, se administreaza inhibitori de colinesteraza, substante ce pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala; efectele acestor medicamente nu sunt insa spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate acestei boli. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% dintre pacienti, in special in primele faze ale bolii, atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul descurajant.
In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspect si impreuna cu familia: – ingrijirea de care are nevoie pacientul; – persoanele care-l vor avea in grija si supravegherea pacientului pe masura ce boala va avansa; – aspectele bolii in evolutie; – planningul pentru terapia si ingrijirea bolnavului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii