Cunoasterea efectelor metalelor grele asupra organismelor vii, precum si a mecanismelor lor de actiune, poate facilita sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului manifestat de prezenta compusilor toxici in ape si alimente si minimalizarea riscurilor asociate expunerii, implementarea unor mai bune masuri de preventie si a unor strategii de tratament eficiente. Efectele toxice ale plumbului sunt cunoscute de peste 2000 de ani, reprezentând probabil cea mai veche boala ocupationala din lume. In civilizatiile antice era utilizat la manufactura ustensilelor de bucatarie, de gospodarie, sau a obiectelor decorative.
A fost lansata ipoteza conform careia concentratia mare de plumb din vestitele vinuri romane ar fi contribuit chiar la caderea Imperiului Roman. Realitatea este ca sursele de plumb sunt extrem de numeroase, de la apa provenita din zone in care stratul geologic are continut mare in acest metal, la vopseluri utilizate la zugraveli interioare si exterioare, sau la gazele rezultate prin utilizarea carburantilor cu continut de plumb, ori din industrie.
Spre deosebire de alte metale, acest metal greu nu are niciun rol fiziologic in organism si nu exista un nivel minim, care sa fie considerat netoxic. Formele anorganice, absorbite dupa ingestie sau inhalare, afecteaza sistemul nervos, hematopoieza, aparatul renal, gastrointestinal, cardiovascular si reproducator, in timp ce sarurile organice sunt absorbite de la nivel cutanat si afecteaza in principal sistemul nervos.
Expunerea cronica la plumb in doze mici a fost asociata cu cresterea tensiunii arteriale, existând o corelatie directa intre concentratia plasmatica a metalului si nivelul tensiunii arteriale, cu bolile cerebro-vasculare si cele cardiovasculare. In alte studii au fost semnalate asocierea expunerii cronice la plumb cu modificari inregistrate de EKG (electrocardiograma) sau o incidenta crescuta a bolii arteriale periferice la persoanele expuse cronic la cadmiu si plumb. La persoanele expuse din perspectiva profesiei practicate la plumb au fost demonstrate cresterea incidentei nasterilor de feti morti, a pierderilor de sarcina sau a avorturilor spontane, reducerea numarului de spermatozoizi si a motilitatii acestora, scaderea fertilitatii, hipospermie, teratospermie si scaderea libidoului. Femeile ai caror soti lucreaza in industria plumbului au risc crescut de pierdere a sarcinii. De asemenea, copiii ai caror parinti sunt expusi ocupational la plumb au risc crescut de epilepsie congenitala si de boli cardiovasculare.
Intoxicatia cronica cu plumb a fost asociata de asemenea cu risc crescut de cataracta. In ceea ce priveste carcinogenicitatea plumbului (riscul de cancer), acestuia i-a fost schimbata incadrarea de catre Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din posibil carcinogen uman in probabil carcinogen uman. Mai explicit, expunerea cronica la plumb a fost asociata cu cresterea incidentei cancerului in general, ca si cu cea a cancerului de stomac, plamân, si vezica urinara. Foarte nelinistitor este faptul ca vase de bucatarie, bijuterii, capace de lipici sunt câteva dintre produsele de uz cotidian in a caror compozitie s-a gasit plumb. Cercetatorii spun ca acestea sunt periculoase pentru consumator, deoarece contin plumb intr-o cantitate „ingrijoratoare” si ar fi trebuit retrase de pe piata odata cu jucariile chinezesti.
Specialistii au testat in mod deosebit produsele realizate din materiale care ar putea sa contina plumb, mai ales pe cele care au portiuni vopsite sau pictate. Desi nu exista prevederi privind prezenta plumbului in articolele de plastic, cercetatorii au gasit in capacele de la lipici o cantitate de trei ori mai mare decât limita maxima admisa pentru vopsea, lucru cel putin ingrijorator. In plus, americanii au anuntat ca pe piata mai exista si alte jucarii chinezesti, vopsite cu aceeasi substanta care contine plumb. De pilda, un set medical de prim-ajutor si ghiozdane de jucarie sub forma de ratusca au fost declarate periculoase. Autoritatile sunt si mai alertate pentru ca produsele se aflau pe piata de suficient timp ca sa se fi putut raspândi in locuintele multor consumatori. La analizele de laborator s-au gasit peste 10.000 particule de plumb la un milion, cu mult peste limita maxima admisa.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii