Poate sa para un nonsens faptul ca apa, lichidul fara de care viata noastra nu ar fi posibila, poate deveni ea însasi toxica pentru organism. Totusi, exista si situatii când consumul sau excesiv într-un timp scurt pune în pericol nu doar sanatatea, ci chiar viata victimei. Iar perioadele de canicula, când unele persoane pierd masiv lichide prin transpiratie (si, odata cu ele, o mare cantitate de saruri indispensabile corpului) si simt nevoia sa se rehidrateze fara discernamânt, constituie cadrul optim pentru instalarea unui asemenea risc.
De la oboseala, pâna la coma
Din punct de vedere medical, diagnosticul de intoxicatie cu apa traduce de obicei situatia unei concentratii prea ridicate de ADH (hormonul antidiuretic) în sânge, acesta fiind secretat în mod normal de hipofiza. Acest hormon actioneaza asupra rinichilor, micsorând reabsorbtia de apa de catre acestia. E bine de stiut ca un exces relativ sau absolut de ADH determina o diminuare a concentratiei de sodiu în sânge (hiponatremie), cauzata de intrarea unei cantitati prea mari de apa în celule, de unde provine edemul celular si în particular cel al celulelor creierului, neuronii. Semnalele corespunzatoare depind mai mult de rapiditatea instalarii hiponatremiei, decât de cantitatea de apa în surplus ingerata. Ele includ o oboseala foarte accentuata, crampe musculare, lipsa apetitului dublata de greata si varsaturi, crestere în greutate si mai ales simptomele neurologice ale edemului cerebral: agitatie, iritabilitate, confuzie mentala, somnolenta, convulsii, si pâna la coma si deces.
Cauze multiple
Exista mai multe cauze ale acestei patologii, care raspund unor mecanisme diferite:
– sindromul edematos al insuficientei cardiace congestive, ciroza cu ascita, maladii renale, cauze medicamentoase (tratamente cu corticoide, antiinflamatoare etc.);
– aparare contra diminuarii volumului plasmei sau contra hipotensiunii: insuficienta suprarenala, pierderi excesive de apa prin diaree, voma, transpiratie, consum de diuretice;
– secretie nefireasca de ADH (sindromul Schwartz-Bartter);
– cauze legate de hipofiza: traumatism cranian, hematom subdural, hemoragie sau tromboza cerebrala, tumoare cerebrala, encefalita acuta, meningite purulente si tuberculoase, lupus eritematos diseminat, sindromul Guillain-Barré, folosirea de medicamente (clorpropamida, anestezice, carbamazepine, antidepresive etc.);
– cauze legate de o patologie pulmonara: pneumonii, tuberculoza, abces pulmonar, emfizem, bronhopneumopatie cronica obstructive (BPOC) ca la fumatori si în special cancer pulmonar;
– cauze legate de o patologie maligna: cancer al pancreasului, al colonului, al duodenului, maladia Hodgkin etc.;
– depasirea cu mult, prin consum, a capacitatii rinichilor de eliminare a apei (15-20 de litri pe zi!); aici este vorba despre potomanie, tulburare psihica ce se caracterizeaza prin nevoia patologica de a ingera în scurt timp cantitati enorme de lichide;
– alte patologii: porfiria acuta intermitenta, hipertiroidia si altele.
Tratamentul intoxicatiei cu apa se stabileste în functie de cauza sau cauzele aparitiei acestei probleme, dar în general se refera, într-o prima etapa, la restrictia hidrica, mai exact la permiterea unui consum de apa între 0,5 litri si 1 litru în 24 de ore. Si în acest caz, deciziile si recomandarile medicului sunt esentiale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii