Secretul tineretii fara batrânete 1.500 de calorii pe zi

          Nu murim repede daca..

          Nu murim repede daca… murim de foame? Nu-i chiar asa, subiectul luat în discutie este ceva mai nuantat de catre un grup de cercetatori de la Institutul national de sanatate din Washington care, în urma unui studiu derulat pe parcursul a 15 ani au ajuns la concluzia ca daca oamenii vor sa traiasca cât mai mult, femeile ar trebui sa se rezume la 1.120 calorii pe zi iar barbatii la 1.540. Cercetarea s-a efectuat initial nu pe oameni, ci pe 120 de maimute; si cum 98% din patrimoniul lor genetic este identic cu al omului, se admite ca rezultatele studiului pot fi transpuse la fiinta umana. Dintre primatele supuse experimentului, numai 14% s-au îmbolnavit de vreuna din bolile specifice procesului de îmbatrânire, iar una a atins vârsta de 38 de ani, echivalentul a 114 ani la om. În etapa urmatoare, cercetatorii au demarat studiul pe voluntarii interesati sa beneficieze de o viata cât mai lunga. Acestia vin zilnic sa manânce în laboratoarele institutului, în care regulile dietetice sunt foarte stricte. Nu este admis nici un supliment, iar de prajituri sau alt fel de dulciuri nici nu se pune problema. Mesele sunt pur si simplu „frugale”, cantitati mici de alimente, consumate în starea lor cât mai naturala si mai ales bogate în calorii de buna calitate.
          Care ar fi modelul pentru meniul unei zile care prelungeste viata? Dimineata: un iaurt sau o cana cu lapte degresat, în combinatie cu cereale. La prânz: o portie de paste sau orez, asezonate cu o lingurita de ulei de masline sau suc de rosii; o portie de legume cu putin ulei de masline; un fruct. Gustarea de dupa amiaza: un fruct. Cina: o bucata de carne de pui, de vaca sau de peste fripte sau fierte în aburi, sau un ou; o portie de legume; un fruct. Peste zi, este recomandat consumul a cât mai multa apa plata, iar în mod exceptional câte un pahar cu vin.
          Cum se întâmpla de fiecare data când rezultatele unei cercetari propun revolutionarea unui anumit domeniu (în acest caz, al alimentatiei omului modern) reactiile pro si contra ale comunitatii stiintifice n-au întârziat sa apara. Unii oameni de stiinta au afirmat ca „autorii studiului nu vad realitatea practica a rezultatelor”. Cu alte cuvinte, regimul de 1.500 de calorii propus de ei nu ar fi adaptat la cerintele cotidiene ale vietii majoritatii omenilor, activi de dimineata pâna seara. Principiul regimului alimentar specific locuitorilor din Okinawa (insulele din sud-vestul Japoniei cu cei mai multi centenari din lume), pe care cercetatorii de la Washington îsi bazeaza studiile, nu ar putea fi transpus ad-literam în orice alta comunitate umana, cu stil de viata diferit. Exista însa si pareri mai moderate care sustin ca o astfel de alimentatie, desi este foarte restrictiva, este echilibrata. Exista totusi riscul ca persoanele cu o greutate normala sa devina subponderale, iar atunci când cantitatile de alimente sunt foarte mici, lipsite de calorii de calitate, sa duca la denutritie si la carente nutritive (diverse vitamine, saruri minerale) în masura sa declanseze diferite boli.
          Chiar daca severitatea extrema a acestei diete admite discutii, un lucru cert este ca, în privinta numarului de calorii, standardele n-au încetat sa scada începând din 1970 încoace. Motivul nr.1: activitatea fizica a omului modern scade de la an la an, deci nevoile energetice sunt si ele mai mici. În urma cu 30 de ani, nutritionistii estimau ca pentru mentinerea echilibrului alimentar, omul are nevoie de 2.500 de calorii. Prin anii 80, au scazut necesarul la 2.000, pentru ca astazi sa fie unanim acceptat de catre specialisti ca sunt suficiente 1.800. În zece ani, tot nutritionistii spun ca s-ar putea sa se admita ca echilibrul optim caloric este furnizat de 1.700 de calorii.