Hipertensiunea arteriala este un factor de risc pentru atac vascular cerebral, infarct de miocard, afectarea vaselor sangvine, pierderea vederii si alte complicatii. Totodata, hipertensiunea arteriala reprezinta unul din factorii decisivi ce duce la insuficienta renala cronica. Alti factori majori sunt: diabetul zaharat tip 2, glomerulonefritele, anomaliile reno-urinare, nefropatiile tubulo-interstitiale. Pe intregul glob, peste 400 milioane de persoane sufera de o boala cronica de rinichi, dintre care in jur de 4-6 milioane de persoane au insuficienta renala cronica terminala si aproximativ 2 milioane de bolnavi sunt tratati prin diferite metode de suplinire a functiei renale sau supravietuiesc gratie transplantului renal. In Uniunea Europeana sunt aproximativ 900 bolnavi la un milion de locuitori iar, in Japonia – 1800 bolnavi la un milion de locuitori.
Orice maladie renala care persista mai mult de 3 luni trece in stadiu cronic. Boala renala cronica reprezinta o patologie cu incidenta si prevalenta in permanenta ascensiune in epoca cresterii sperantei de viata (deci si a imbatranirii organelor), caracterizata printr-o crestere alarmanta a diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si aterosclerozei.
Numarul de imbolnaviri prin insuficienta renala cronica terminala, ce necesita substitutia functiei renale, este in continua crestere in toate tarile, impunand un efort medical, logistic si financiar extraordinar. Impactul social al bolilor de rinichi este cu atat mai mare, cu cat afecteaza preponderent tineretul si persoanele de varsta apta de munca, diminuand semnificativ calitatea vietii lor.
Bolile renale, de multe ori, decurg fara simptome sau au simptome nespecifice (de exemplu: slabiciune generala, lipsa poftei de mancare, greata, voma etc.). Totodata, primele semne ale bolii ce ar trebui sa trezeasca suspiciunea sunt: cresterea numarului de urinari, in special al celor dureroase sau din timpul noptii, micsorarea brusca sau cresterea semnificativa a volumului zilnic de urina, dureri lombare, edeme generalizate sau periorbitale (umflaturi in jurul ochilor – este un semn semnificativ de suferinta renala), cresterea tensiunii arteriale, dezvoltarea anemiei.
In momentul in care functia renala scade sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme cardiace, osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului. Odata instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de hemodializa, fie de un nou rinichi. Profilaxia bolii ramane si in asemenea cazuri cel mai eficient „tratament”. Frecvent, insuficienta renala cronica este recunoscuta intr-un stadiu foarte avansat al evolutiei bolii renale (deoarece boala renala cronica frecvent evolueaza fara simptome), cand tratamentul administrat are eficienta redusa ori este inutil.
Tratamentul maladiilor renale cronice este deseori indelungat, frecvent costisitor, nu este lipsit de efecte adverse foarte serioase si in mai multe cazuri doar stopeaza pentru un timp evolutia bolii, dar nu o vindeca. In acest context, prevenirea bolilor renale devine o prioritate.
Prevenirea bolilor cronice de rinichi prevede evitarea supraracelilor si infectiilor intercurente (pneumonii, gripa, angina etc.), evitarea supraefortului fizic si intoxicatiilor cu diferite substante chimice si medicamentoase, renuntarea la deprinderile daunatoare, in special la fumat si consumul abuziv de alcool, respectarea regimului alimentar cu limitarea lichidului si sarii de bucatarie (persoane cu edeme sau hipertensive).
Totodata, un rol important il are tratamentul adecvat al maladiilor de sistem, metabolice cu potential de dezvoltare a afectiunilor renale (lupus eritematos de sistem, vasculitele sistemice, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, bolile autoimune).
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii