Definit abia la finele anilor ’80, sindromul cauzat de o oboseala intensa presupune existenta unor simptome care apar si in cazul altor maladii. Mult timp, el a avut un nume usor amuzant: gripa yuppi-lor (specifica tinerilor foarte dinamici).
Aceasta, deoarece primii care au cautat remedii pentru afectiunea respectiva erau, majoritatea, celibatari cu o educatie superioara si cu viata profesionala plina de exigente ridicate. Astazi, se stie ca aparitia sindromului de oboseala cronica (SOC) nu depinde de varsta, de situatia socio-economica sau de rasa, dar si ca frecventa sa este de doua-trei ori mai mare la femei. Cauza poate fi genetica sau explicata prin simplul fapt ca femeile merg mai des la medic, cand simt o neregula in organism
CAUZE. La anumite persoane, gravitatea SOC poate determina repausul la pat. De obicei, sindromul se dezvolta gradual, dar poate surveni si dupa o boala acuta sau dupa o infectie ca mononucleoza, ca si dupa o perioada de stres prelungit. Pentru diagnosticare nu exista inca un test specific, dar se foloseste metoda eliminarii din discutie a altor maladii cu aceleasi simptome. Ele sunt: diabetul, boli ale inimii, ale ficatului, ale plamanilor, ale rinichilor, artrita reumatoida, scleroza in placi, lupusul, cancerul, SIDA, anemia, hipoglicemia, hipotiroidia, mononucleoza, apneea, insomnia, starile depresive. Insa si anumite infectii bacteriene pot antrena oboseala sporita, ca si medicamentele impotriva hipertensiunii, antiinflamatoarele, antihistaminicele, corticosteroizii, sedativele si contraceptivele orale. De asemenea, se elimina posibilitatea unei alergii alimentare. In ultimii ani, SOC este cercetat cu interes sporit si pe cai diverse, dat fiind si faptul ca el pare a deveni una dintre asa-numitele maladii ale secolului.
ASPECTE PSIHOLOGICE. Unii specialisti atribuie sindromul anumitor tulburari nervoase, ca raspuns psihologic al organismului la situatii de stres carora nu le putem face fata si care se traduc prin simptome fizice specifice. Problema se pune insa si invers: consecintele SOC asupra vietii sociale si profesionale pot provoca depresii la anumiti pacienti. Mai mult, primele simptome de oboseala cronica se manifesta deseori dupa o perioada de stres intens. Astazi, se stie ca stresul are si efecte fizice si ca e implicat in mai multe boli organice, intre care anumite tulburari ale sistemului imunitar. Se admite ideea ca stresul actioneaza frecvent ca element declansator al sindromului, dar este clar ca SOC reprezinta o boala distincta. Simptomele pot dura de la cateva luni, la cativa ani si de obicei sunt mai grave la inceput. Unele persoane se vindeca in mod spontan, altele cunosc – pe parcursul evolutiei – perioade de ameliorare intrerupte de recaderi. Exista trei conditii esentiale pentru diagnosticarea SOC: – oboseala intensa mai veche de 6 luni, care l-a obligat pe pacient sa-si reduca la jumatate activitatile; – excluderea altor maladii care ar putea prezenta aceleasi semne; – prezenta a cel putin opt dintre simptomele urmatoare: epuizare dupa un efort fizic, dureri in gat, dureri de cap, slabiciune si dureri musculare, dureri ale articulatiilor, tulburari ale somnului (hipersomnie sau insomnie), tulburari ale apetitului (bulimie sau anorexie), colon iritabil, crampe abdominale, iritabilitate, frisoane, transpiratie nocturna, dificultati de concentrare, pierderi de memorie, confuzie, depresii.
TRATAMENTE SI PREVENTIE. Pentru SOC nu exista tratament specific, dar se utilizeaza anumite medicamente impotriva simptomelor sale. De exemplu, se prescriu antiinflamatoare impotriva durerilor de cap, de articulatii sau de muschi. Uneori, medicamentele antivirale sau cu actiune asupra sistemului imunitar sunt si ele de folos. La fel, antidepresivele, prescrise in stari specifice. Deoarece stresul e un element foarte important in SOC, ideal ar fi sa se evite toate situatiile care l-ar putea provoca. Din aceasta atitudine, nu trebuie sa lipseasca somnul suficient si odihnitor si alimentatia echilibrata. In acelasi timp, exercitiul fizic vizeaza impiedicarea deteriorarii conditiei generale, el practicandu-se insa moderat, pentru a nu provoca epuizare.
Privitor la alimentatie, se recomanda un mic dejun consistent, apoi sa se consume ceva din patru in patru ore, pentru a se mentine intact nivelul energetic din organism. De asemenea, sa se bea multa apa, de-a lungul zilei, pentru evitarea deshidratarii si a oboselii antrenate de aceasta. Persoanele deja afectate trebuie sa evite alimentele susceptibile de a determina un stres suplimentar in organism. Alcoolul, alimentele bogate in grasimi, cele care contin zahar rafinat pot mari nivelul de manifestare a tulburarilor respective. Din totalul caloriilor, materiile grase nu trebuie sa depaseasca 30%. Cafeaua, ceaiul si bauturile de tip cola dau uneori un plus de energie, insa in general contribuie la amplificarea stresului, ceea ce sugereaza reducerea consumului sau chiar eliminarea lor completa.
Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii