Deloc intamplator, spunem despre cineva care a lesinat ca "si-a pierdut cunostinta". Altfel spus, brusc, fara niciun fel de "preaviz", persoanei respective i s-au taiat legaturile naturale cu lumea inconjuratoare, simturile nemaifunctionandu-i in vreun fel. Lesinul reprezinta semnul cat se poate de clar ca in organismul victimei exista anumite dezechilibre. Momentele de deconectare de la viata normala constituie tot atatea potentiale prilejuri de risc grav al sanatatii si chiar al vietii. Cel putin din aceasta perspectiva negativa este bine ca persoanele din jurul bolnavului sa nu intre in panica si sa stie cum sa actioneze pana la sosirea cadrului medical.
Atentie la sezonul cald!
Nu exista un anotimp al producerii acestui gen de reactie spontana, lesinul si ameteala putand sa apara in orice perioada a anului, dar ele sunt mult mai frecvente primavara, cand organismul este mai slabit dupa parcurgerea sezonului rece si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale, precum si vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate. Starea de lesin (lipotimia) survine brusc. Sub influenta unor cauze variate, apare un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ (cel care raspunde si de inervatia vaselor de sange) si, ca urmare, scade tensiunea arteriala. Aceasta scadere de tensiune este trecatoare, dar suficienta pentru a priva creierul pret de cateva secunde de aprovizionarea cu sange. Drept urmare, persoana respectiva devine palida, i se impaienjeneste privirea, apoi isi pierde brusc cunostinta si cade.
In lesin, bataile inimii si respiratia nu se opresc. Anterior starii de lesin, pot aparea greturi, transpiratie excesiva, tremur al extremitatilor, ameteala. Ridicarea brusca din pat in cazul unei persoane bolnave, efortul fizic intens, mai ales pe caldura, sarcina in primele saptamani de evolutie, emotiile bruste pot avea drept consecinta pierderea cunostintei timp de cateva secunde. Unele persoane cu un sistem nervos mai labil pot lesina chiar la vederea sangelui, a ranilor, dupa recoltarea de sange sau chiar percepand anumite mirosuri. Pe de alta parte, persoanele isterice, din dorinta de a atrage atentia, de a simula sau a se eschiva de la anumite raspunderi, pot "mima" un lesin. Diferenta este certa – o persoana cu adevarat lesinata isi pierde cunostinta si nu reactioneaza la stimuli durerosi. In plus, in momentul caderii nu cauta sa se sprijine pentru a nu se lovi. Istericul insa reactioneaza la durere si se fereste sa cada brusc pe suprafete tari sau colturoase.
De ce ne pierdem cunostinta?
Pot fi acuzati pentru starile de ameteala "inexplicabile" si pentru lesinuri o multime de factori exteriori organismului, dar mai ales interni, de la cei genetici si imunitari, pana la efecte ale unor traume fizice ori psihice. Hipoglicemia este una dintre cele mai frecvente cauze ale aparitiei lesinului, mai ales la diabeticii care nu respecta programul meselor la ore exacte. Dar si la persoanele aparent sanatoase, de pilda o infometare prelungita asociata cu un program de activitate incarcat, lesinul nu constituie o exceptie. Doza neadaptata a medicamentelor contra tensiunii marite, ca si alcoolul sau somniferele, pot si ele provoca lesinul.
Dintre cauzele medicale grave, care au ca simptom pierderea cunostintei timp de cateva secunde pana la cateva minute, putem enumera accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau alte situatii care duc la insuficienta cardiaca acuta. Lesinul si ameteala pot aparea si in cazul altor boli si stari patologice, cum ar fi: anemia de diversa etiologie, crizele de crestere sau scadere a tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale creierului, cum ar fi encefalitele, meningitele, boli digestive, sarcina extrauterina, intoxicatii cu alcool sau tutun, intoxicatii cu medicamente, intoxicatii cu bioxid sau monoxid de carbon, cu insecticide etc. In general, pierderea cunostintei in cadrul acestor stari este un indicator de gravitate a maladiei respective. Prin urmare, nu amanati adresarea la medic in astfel de situatii, orice clipa putandu-se dovedi a fi decisiva pentru sanatatea si chiar pentru viata victimei.
Interventia de urgenta
Spuneam ca soarta victimei unui lesin depinde in buna masura de reactia celor din jur si la rapiditatea actiunilor acestora. Inlaturarea starilor de ameteala sau lesin inseamna, de fapt, inlaturarea cauzelor care le-au produs prin tratamentul afectiunilor corespunzatoare. Pe moment, putem acorda doar primul ajutor persoanei care a lesinat. Daca se observa ca unei persoane i se face rau, ameteste, transpira, este palida, se dezechilibreaza, va fi sprijinita pentru a nu cadea; cele mai periculoase, in astfel de situatii, sunt loviturile la cap. Persoana lesinata se va culca pe un pat, pe o masa sau chiar pe podea, in general pe o suprafata orizontala, cu capul mai jos decat trunchiul (invers fata de insolatie). Victima va fi descheiata la gat si la centura, iar picioarele se vor ridica mai sus de catre o persoana sau i se vor sprijini de pilda pe un scaun, pentru ca sangele din membrele inferioare sa se lase inspre cap. Daca avem la indemana asa ceva, i se va pune la nas o batista imbibata cu putin otet sau amoniac, pentru excitarea aparatului respirator si circulator. In acelasi scop i se vor aplica lovituri usoare cu degetele peste obraji. Lesinatul poate fi stropit cu apa rece, dar nu din abundenta, cativa stropi fiind suficienti. Dupa 1-3 minute, bolnavul isi revine, fara sa-si aminteasca cele intamplate. Ulterior lesinului, ameteala mai poate persista, ca si starea de confuzie, greata sau transpiratie. Este bine ca persoana care a lesinat sa se odihneasca cel putin cateva ore.
Daca inainte sau dupa lesin victima are dureri in piept, respiratie accelerata sau stare de sufocare cu dificultate de a trage aer in plamani, probleme de vedere aparute brusc, puls neregulat, dificultati la vorbit sau confuzie, prezentarea la medic trebuie facuta in regim de urgenta, deoarece acestea pot fi semnele unui atac cerebral sau infarct iminent. Daca lesinul se repeta, starea de ameteala si slabiciune generala persista sau apar simptome noi (dureri de cap, vedere care se deterioreaza progresiv, pierdere ponderala, febra, tuse, dureri neobisnuite, greturi si inapetenta), adresarea la medic ramane un imperativ. Si nu uitati: lesinul poate fi simptomul incipient al unor boli grave.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii