Uneori organismul nu iubeste laptele

          ALERGIA LA LACTOZA
          
          Laptele, desi este unul dintre alimentele de baza în hrana omului, poate reprezenta pentru unele persoane un pericol serios
          Intoleranta la lactoza, „un defect” mostenit genetic ori dobândit în timp, predispune la alergii
          Singurul tratament sigur este excluderea lactozei din meniul zilnic
          
          Lactoza este un „zahar” sau mai exact un hidrat de carbon prezent în laptele tuturor mamiferelor, exceptie facând doar unele vietuitoare cum ar fi foca sau morsa din Pacific. În ciuda faptului ca orice pui de mamifer se hraneste în prima perioada de viata exclusiv cu lapte si ca acest lichid, bogat în principii nutritive, ramâne mai ales în cazul omului un aliment de baza pentru tot restul vietii, el poate genera multor persoane probleme de sanatate.

          ALERGIA LA LACTOZA
          
          Laptele, desi este unul dintre alimentele de baza în hrana omului, poate reprezenta pentru unele persoane un pericol serios
          Intoleranta la lactoza, „un defect” mostenit genetic ori dobândit în timp, predispune la alergii
          Singurul tratament sigur este excluderea lactozei din meniul zilnic
          
          Lactoza este un „zahar” sau mai exact un hidrat de carbon prezent în laptele tuturor mamiferelor, exceptie facând doar unele vietuitoare cum ar fi foca sau morsa din Pacific. În ciuda faptului ca orice pui de mamifer se hraneste în prima perioada de viata exclusiv cu lapte si ca acest lichid, bogat în principii nutritive, ramâne mai ales în cazul omului un aliment de baza pentru tot restul vietii, el poate genera multor persoane probleme de sanatate.În ce consta mecanismul deficitar?
          Lactoza este de fapt un polizaharid de care organismul uman are în principiu mare nevoie si pe care acesta îl descompune cu ajutorul unei enzime (lactaza) si îl absoarbe prin peretii intestinali în circuitul sangvin. Când exista însa un deficit cantitativ al enzimei, lactoza nu mai este integral descompusa, iar intestinul n-o mai poate absorbi pentru a o pune în circuitul normal. Atunci, flora bacteriana din intestine dezvolta un proces de fermentatie în urma caruia se formeaza acid lactic, hidrogen, anhidride carbonice etc., care produc senzatie de balonare, meteorism (gaze), colici, flatulenta (eliminarea neplacuta a gazelor), chiar diaree. Acestea sunt simptome clare ale intolerantei la lactoza.Exista mai multe forme de intoleranta
          Nu toate persoanele reactioneaza totusi exact în acelasi fel. Bunaoara, în unele cazuri intoleranta se manifesta imediat si destul de violent, doar dupa înghitirea câtorva picaturi de lapte, în timp ce în alte cazuri, dupa un consum în exces. Totul depinde de deficitul de lactaza al persoanei respective. Dupa cum, se poate întâmpla ca un individ sa consume lapte în mod obisnuit ani multi la rând, fara sa se confrunte cu nici un fel de intoleranta, dar la un moment dat sa capete aceasta sensibilitate. Explicatia consta în modificarea metabolismului, indusa de aparitia unui deficit cantitativ al lactazei pe care organismul o produce (este asa-zisa intoleranta secundara sau dobândita). Problemele cu adevarat dificile apar însa în situatia în care exista o predispozitie genetica legata de alergia la lactoza, deci care se transmite de la o generatie la alta; nou-nascutul se confrunta din primele momente ale existentei lui cu aceasta disfunctie, alimentatia naturala fiind exclusa (este vorba de intoleranta primara). În aceasta situatie, nou-nascutii sunt hraniti cu preparate speciale, fara lactoza, iar mai târziu urmeaza o dieta restrictiva care trebuie sa ex-cluda factorul alergizant (chiar si preparatele care contin în compozitia lor lapte, cum ar fi prajiturile, bomboanele, ciocolata etc.).Alergie dobândita. De ce apare?
          Cele mai multe cazuri de intoleranta la lactoza este cea dobândita, iar cauzele cele mai frecvente care o declanseaza sunt:
          disfunctii intestinale prelungite produse de paraziti intestinali cum ar fi Giardia;
          malnutritia asociata cu diareea prelungita;
          ratamentul prelungit cu antibiotice;
          interventii chirurgicale la nivelul intestinelor etc.
          De precizat este si faptul ca la începutul vietii, cantitatea de lactoza produsa de organism este mai mare tocmai pentru a usura absorbtia laptelui matern, apoi, pe masura ce fiinta umana avanseaza în vârsta, iar în alimentatie intra o varietate de alte alimente, necesarul de lactaza scade, nivelul cel mai scazut fiind la batrânete. Totusi, intoleranta la lactoza nu tine seama de vârsta, poate afecta oricând si în grade diferite, în functie de particularitatile biologice ale fiecarui individ. În plus, aceasta perturbare care apare pe parcursul vietii poate sa aiba un caracter temporar sau sa devina permanenta.
          Alimente prohibite
          De vreme ce nu exista un tratament specific intolerantei la lactoza, cea mai sigura solutie si posibila de a evita problemele provocate de aceasta tulburare este dieta, conceputa astfel încât sa excluda alimentele „prohibite”: lapte, smântâna, frisca, brânzeturi etc. sau alte preparate care contin lapte cum ar fi piureurile cu lapte, prajiturile cu crema, înghetata, produsele de patiserie, budincile cu lapte etc. Totusi, alimentatia nu trebuie sa lase cale libera riscului instalarii unui deficit nutritional. Când intoleranta e partiala, strictetea nu se impune sa fie atât de severa, în sensul eliminarii oricarei surse „ascunse” de lactoza. În foarte multe din aceste cazuri, este permisa ingestia a 10-20 g de lactoza, ceea ce înseamna echivalentul unei cesti sau doua de lapte, continut în diferite preparate culinare. Iaurtul bogat în fermenti benefici digestiei complete (Lactobacillus Bifidus – care repopuleaza flora bacteriana intestinala) poate fi în general bine tolerat, dupa cum si unele varietati de lapte, cu un continut scazut în lactoza, pot fi încercate.Organismul are nevoie de calciu
          Dupa cum se stie, laptele si produsele lactate reprezinta una dintre cele mai importante surse de calciu, atât de important pentru dezvoltarea si functionarea normala a organismului. Dar când organismul nu suporta aceste alimente, de unde îsi procura calciul necesar? Din alimentele de origine vegetala, cele mai bogate în acest mineral fiind, în ordine descrescatoare: semintele de susan, soia, migdalele, alunele, spanacul, nucile, crema de arahide, fulgii de ovaz, andivele, faina de grâu integral, laptele de soia, faina alba, orezul.