Un specialist în problema, si anume Philip Beals, ne semnaleaza în acest sens în cartea sa intitulata „Noise, hearing, deafness” (Zgomot, auz, surzenie), un fapt de o observatie cât se poate de semnificativ pentru reliefarea rolului nefast al agresiunilor sonice asupra auzului uman. Dupa el auzul septuagenarilor din zonele rurale ale Frantei, prin definitie linistite, este incomparabil mai bun decât al barbatilor americani, situati sub raport cronologic între 30 si 39 ani, dar care locuiesc si lucreaza în marile centre industriale ale tarii.
Un specialist în problema, si anume Philip Beals, ne semnaleaza în acest sens în cartea sa intitulata „Noise, hearing, deafness” (Zgomot, auz, surzenie), un fapt de o observatie cât se poate de semnificativ pentru reliefarea rolului nefast al agresiunilor sonice asupra auzului uman. Dupa el auzul septuagenarilor din zonele rurale ale Frantei, prin definitie linistite, este incomparabil mai bun decât al barbatilor americani, situati sub raport cronologic între 30 si 39 ani, dar care locuiesc si lucreaza în marile centre industriale ale tarii.
Dar, incomparabil mai frecvente decât tulburarile aurale produse de uzura sonica, sunt cele extraaurale. Studii experimentale efectuate pe aceasta linie, au evidentiat încetinirea peristaltismului gastric, apoi scaderea secretiilor si, implicit a aciditatii tot la nivelul stomacului, apoi scaderea debitului sistolic generat de bataile inimii, precum si cresterea vasoconstrictiei periferice, în climatul unei ambiante zgomotoase, chiar de intensitate medie. S-a mai demonstrat, de asemenea, ca zgomotul influenteaza chiar si reglarea pupilei (respectiv a acestei deschideri rotunde, mobile, din centrul irisului, care permite trecerea razelor luminoase catre interiorul ochiului), favorizând aparitia midriazei (respectiv dilatarea exagerata a pupilei!). Însasi acuitatea vizuala este perturbata, iar acest fapt nu este strain de anumite accidente de munca sau rutiere, imputate de regula neatentiei sau oboselii. Realizati apoi cu totii faptul, si asta poate din proprie experienta, ca stimulii sonici influenteaza – si uneori chiar considerabil – calitatea si durata somnului. Tot în cadrul unei ambiante sonore intense, indivizii mai labili si mai sensibili sub raport psihic, pot ajunge pe calea unor dereglari de ordin neuro-hormonal pâna la senzatia de pierdere a echilibrului, apoi pâna la aceea de mers în gol, de dificultati în coordonarea miscarilor etc. Tot la acestia mai pot surveni senzatii de ameteala, greata, varsaturi sau chiar si sincope (respectiv lesin). Corelatii extrem de strânse mai exista între agresiunea sonica si oboseala, aceasta din urma reprezentând din anumite puncte de vedere si un epifenomen al uzurii sonice. Tot zgomotului îi mai sunt proprii, si asta o stim fiecare dintre noi, din proprie experienta, aparitia senzatiei de neliniste, de teama sau irascibilitate, apoi a asteniei ca si a unei stari de rau greu de definit. Zgomotului apoi, îi mai sunt proprii diminuarea memoriei ca si a puterii de concentrare. Dupa cum s-a demonstrat experimental, zgomotul poate genera modificari ale traseelor electrocardiografice si encefalografice, fapt ce poate induce greseli de diagnostic. Pare incredibil, dar lucrurile într-adevar asa stau: O ambianta zgomotoasa intensa si durabila poate induce pâna si modificari ale caracterului ca si ale personalitatii, putând duce în final si la o completa schimbare a habitusului psihic.
Cât de complicata este îmbatrânirea?
O enuntare inspirata a lui Aristotel defineste batrânetea ca o „boala naturala”....
Comentarii