Indelungatul asediu asupra formidabilei cetati Montségur, cartierul general al Catharilor, a durat noua luni (din mai 1243 si pana in martie 1244) si s-a finalizat cu victoria zdrobitoare a fortelor regale, aliate cu papalitatea. Era, in realitate, un succes al Bisericii Romano-Catolice impotriva unui curent religios considerat eretic si care se raspandise in sudul Frantei (si nu numai) din secolul XI.
Catharii (sau „Cei Puri”) respectau principiul dualist al maniheismului si aveau conceptii gnostice (Christ, Trinitatea, Sfanta Cruce etc. dar aveau alte interpretari; de exemplu, Invierea lui Christ era comparata cu reincarnarea din buddhism). Ei condamnau, totodata, sistemul de organizare si coruptia Bisericii oficiale.
Armistitiu de fatada
Catharii din zona localitatii Albi, regiunea Languedoc a sudului Frantei, se mai numeau albigensi. De aceea, marea confruntare militara din perioada 1209-1229 s-a numit „Cruciada albigensilor”. Declarati eretici din anul 1176, Catharii nu au vrut sa negocieze pasnic cu trimisii papei Innocent al III-lea. Mai mult, trimisii diplomatici ai Sfantului Scaun au fost ucisi si din acest motiv a escaladat violenta. Doua decenii au durat luptele intre fortele regale franceze si cele ale Catharilor, alcatuite din armata contelui de Toulouse (capitala regiunii Languedoc) si cea a Coroanei Aragonului (provincie spaniola).
Victoriile au fost impartite in aceasta cruciada maraton. La inceput, Catharii au avut unele victorii, apoi fortele regale au obtinut teritorii noi, iar in final s-a ajuns la o intelegere numita Pacea de la Paris-Meaux din 1229, semnata de liderul Raymond al VII-lea de Toulouse si Ludovic al IX-lea al Frantei, prin mama sa Blanche de Castile. Printre alte intelegeri, fiica lui Raymond se marita cu fiul regelui, cei doi urmand sa fie conducatorii resedintei strategice Toulouse a Catharilor…
Numai ca linistea care se asternuse intre cele doua tabere in 1229 era doar o fatada. In consecinta, urmarile cele mai importante ale Cruciadei au fost formarea Ordinului Dominican si ulterior (1233) a Inchizitiei Dominicane.
Rugurile sunt aprinse
Raymond al VII-lea a incercat sa cucereasca citadela, dar fara succes. Apoi a trimis doi soli, care au fost ucisi. In aceste conditii, asediul a inceput cu mare violenta, atacatorii (regalistii) bombardand cu uriase catapulte pe cele aproximativ 500 de persoane din interior. Catharii au decis sa se predea. Liderii lor spirituali au cerut doua saptamani de reculegere, apoi au iesit din cetate si s-au dus in grup spre rugurile aprinse pentru ei de catre invingatori. Era ziua de 16 martie 1244. Acea zi avea sa fie comparata cu ziua in care liderii Templierilor (alti eretici) au fost arsi pe rug, in frunte cu Jacques de Molay, adica 18 martie 1314.
Se spune ca inainte de predare, cativa Cathari au reusit sa iasa din citadela cu un tezaur compus din scrieri unice si multe valori in metale pretioase. Nimic din relicvele existente probabil nu a fost gasit.
PAUL IOAN
Comentarii