Nascut undeva dupa 1480 in Regatul Kongo (centrul Africii), Juan Garrido a fost vandut de mic copil negustorilor de sclavi, care l-au botezat si l-au convertit la catolicism.
La varsta de 15 ani, adolescentul de culoare a plecat la Sevilla si s-a alaturat unei expeditii spaniole catre insula Hispaniola, unde a ramas sase ani – devenind astfel unul dintre primii africani care au ajuns in Americi. Exista speculatii conform carora si-ar fi castigat libertatea in 1508, luptand si participand la cucerirea actualelor Puerto Rico si Cuba, sub stindardul sangerosului conchistador spaniol Ponce De Leon.
Ulterior, dupa ce a pierdut functia de guvernator al Puerto Rico in favoarea lui Diego Columb, Ponce De Leon a pornit, impreuna cu Garrido si alti aventurieri, in cautarea legendarului El Dorado – „Taramul Aurului”. In 1519, cand Garrido era deja un conchistador experimentat, participand la numeroase expeditii de jaf, el s-a alaturat fortelor lui Hernan Cortes, care au invadat teritoriul actual al Mexicului si au asediat fara succes capitala azteca Tenochtitlan.
Dupa ce aztecii au fost, in cele din urma, invinsi si masacrati, in 1520, Juan Garrido s-a stabilit la periferia orasului distrus, langa Calea Tacuba. Acolo a construit o capela in memoria camarazilor sai ucisi de localnici, capela care mai exista si astazi.
Pentru serviciile aduse coroanei spaniole, Garrido a fost rasplatit cu un domeniu modest, tot la marginea capitalei aztece – pe locul unde fusese candva un lac, motiv pentru care terenul era foarte fertil. Acolo, conchistadorul de culoare a inceput sa practice agricultura si a avut inspiratia de a cultiva grau. De altfel, el este creditat ca fiind primul om din Lumea Veche care a semanat grau pe continentul american.
Intre 1523 si 1524, Garrido s-a alaturat expeditiei conduse de Antonio de Carvajal in Michoacan si Zacatula. Cand s-a intors in Ciudad de Mexico, a fost numit gardian al regelui si administrator al orasului.
In 1533, a intreprins ultima sa expeditie de explorare si cucerire, in Baja, California. Dar aceasta aventura, in care-si pusese multe sperante, a esuat lamentabil, iar Juan Garrido s-a intors in Ciudad de Mexico fara niciun ban. A ramas pentru tot restul vietii acolo, s-a casatorit si a avut trei copii, dar a continuat sa serveasca in cadrul fortelor spaniole timp de alti treizeci de ani. Totusi, din cauza originii sale africane nu a beneficiat de aceleasi drepturi ca si conchistadorii spanioli, fapt care l-a determinat sa trimita o plangere regelui Spaniei, solicitand acordarea unei pensii regale.
In aceasta „jalba”, care ni s-a pastrat, conchistadorul de culoare scria: „Eu, Juan Garrido, de culoare neagra, locuitor al acestui oras (Ciudad de Mexico), ma prezint in fata Mariei Voastre si declar ca am servit-o pe Majestatea Voastra in cucerirea si pacificarea acestei Noi Spanii, din momentul in care marchizul del Valle (Cortez) a intrat in ea; si, in compania lui, am fost prezent la toate invaziile, cuceririle si pacificarile care au avut loc, intotdeauna impreuna cu respectivul marchiz, toate acestea pe cheltuiala mea, fara sa mi se dea nici un salariu, nici o repartitie de indieni (repartimiento de indios) sau altceva…”
Scrisoarea a avut efectul scontat, Garrido primind din partea regelui pamant si o pensie generoasa. Juan Garrido a murit in Ciudad de Mexico pe la 1547, lasand in urma sa trei copii. Cu toate acestea, nu exista nicio inregistrare a modului in care a murit sau a cauzei mortii sale.
GABRIEL TUDOR
Comentarii