Filmele cu James Bond ne-au aprins imaginatia (si admiratia) fata de o institutie centenara a spionajului britanic. Celebra "MI6", adica Military Intelligence section 6, este o agentie care suplimenteaza Guvernul Majestatii Sale cu informatii secrete straine. MI6 deriva din Biroul de Servicii Secrete fondat in 1909, ca o asociere intre Amiralitatea britanica si Armata (Oficiu de Razboi), creata in special pentru a supraveghea flotila Imperiului German. MI6 s-a format la inceputul Primului Razboi Mondial, primul director fiind Sir George M.S. Cumming, cel care semna "C" cu cerneala verde.
Jocul unui agent dublu
Una dintre cele mai spectaculoase actiuni ale MI6 din perioada razboiului rece a fost numita "Operatiunea Aur" de la Berlin (decisa in 1953) si a fost desfasurata cu sprijinul CIA. Aceasta urma "Operatiunii Argint" de la Viena (1949-1955), care a insemnat "inregistrari de convorbiri telefonice prin cablu", cu referire la Statul major al armatei URSS la Viena. Monitorizarea prin "Argint" nu a fost descoperita niciodata.
In anul 1953, Operatiunea Aur a fost pusa sub directia lui Wiliam K. Harvey (sef CIA era Allen Dulles), care impreuna cu britanicii au decis construirea unui tunel care sa porneasca din sectorul SUA al Berlinului si sa ajunga sub un punct strategic din sectorul URSS, pentru ascultare si inregistrare. Lucrarea in sine a reprezentat o capodopera inginereasca a genistilor, deoarece acolo era cea mai frecventata zona de frontiera a Berlinului, iar la mica adancime exista o retea de cablaj extraordinar de ramificata, care putea fi oricand afectata si astfel lucrarea ar fi fost deconspirata. Numai ca daca inginereste totul a fost exceptional, tentativa de spionaj subteran al soaptelor a fost compromisa de o… cartita.
Termenul de "cartita" in spionaj inseamna agent dublu. Ei bine, un agent MI6 cu un trecut glorios a decis sa lucreze pentru URSS. Era vorba despre George Blake (nascut 1922). Astfel, sovieticii au aflat despre tunel inainte ca acesta sa fie inceput! Si pentru ca era un razboi al oamenilor inteligenti, contraspionajul sovietic a decis sa inchida ochii si sa se comporte ca si cum nu stia nimic despre "infamia" aliatilor occidentali. In acest mod, agentul dublu Blake era protejat. Totodata, URSS si-a continuat "conversatiile" (Moscova-ambasada Berlin si Moscova-guvern R.D. Germania) fara sa dea informatii esentiale. Dar URSS a avut, totusi, o surpriza. Tehnica utilizata de ingineri in tunel a fost atat de performanta, incat s-a putut inregistra – atentie! – ecoul echipamentelor care transmiteau in clar mesajele! In acest fel, efortul MI6 si CIA nu a fost chiar un esec total… Inregistrarile au durat 11 luni si 11 zile (1954-1955). Cand cartita Blake a fost transferata, sovieticii s-au prefacut ca au descoperit tunelul si au facut scandal, numindu-l un "act gangsteresc". Totusi, Allen Dulles a spus ca a fost un succes…
Intrarea in ceata
Va veti intreba, ca intr-un roman de Ian Fleming (creatorul lui James Bond, agent "007") ce s-a intamplat cu George Blake? Ei bine, nasul sau a fost un agent si mai incarcat de "sarcini si datorii", si anume polonezul Michael Goleniewski, care l-a dat de gol in 1961. Blake a fost condamnat la 42 de ani de inchisoare de catre britanici, dar a reusit sa evadeze (?) in 1966 si sa fuga in URSS. De atunci a intrat in ceata cel care a naruit Tunelul Soaptelor din Berlin. Dar noi vom mai scoate din ceata mari spioni dubli.
PAUL IOAN
Comentarii