Poporul roman a trait momente de emotie si ingrijorare in august 1968, cand s-a aflat despre invazia sovietica in Cehoslovacia, sub cupola Tratatului de la Varsovia. Nicolae Ceausescu, de trei ani la putere, a decis sa nu participe la ocuparea Cehoslovaciei si sa critice actiunea militara a URSS. Dar Ceausescu se opunea si tendintei liderilor de la Praga de a promova „socialismul cu fata umana”.
Liderul comunist cehoslovac Alexander Dubcek (ales la 5 ianuarie 1968) a vrut sa introduca reforme economice si mai multa libertate de expresie si de cir-culatie pentru poporul cehoslovac.
Vant efemer de libertate
Miscarea de „destalinizare” venea atat pe fondul unui declin economic al tarii, dar mai ales pe fondul acutizarii „Razboiului Rece”, al divergentelor dintre URSS si SUA. In aceste circumstante, liderii de la Moscova nu doreau nici o deviere de la unitatea doctrinara a „Blocului Estic”.
Leonid Brejnev, liderul de la Kremlin, afirmase ca doctrina sa permitea interventia armata in tara din Pactul de la Varsovia unde se manifesta anticomunismul. Ingrijorarea URSS fata de intentiile lui Dubcek s-a amplificat dupa ce acesta a publicat in aprilie 1968 „Programul de actiune”, un manifest dedicat ideilor sale, printre care exista si posibilitatea formarii mai multor partide politice.
Armatele Pactului de la Varsovia – fara Romania – au invadat Cehoslovacia in noaptea de 20-21 august 1968. Trupele autohtone fusesera consemnate in cazarme, iar Dubcek a cerut non-violenta. Astfel, la 21 august tara era ocupata de trupele sovietice si aliate (Ungaria, Bulgaria, Polonia, Germania de Est). Rezistenta pasnica a populatie s-a manifestat prin neacordarea de alimente si adapost ocupantilor, derutarea trupelor prin inscriptii rutiere false (pe multe scria „Drum spre Moscova”). Avand in vedere reactia populatiei, Dubek nu a fost inlaturat decat in aprilie 1969 si inlocuit cu Gustav Husak, care a pornit „normalizarea” tarii. Practic, ocupatia a durat pana in 1990, o data cu victoria „Revolutiei de catifea”.
Un fapt foarte interesant pentru istoria acelor zile din Cehoslovacia, pe langa dramatismul situatiei, mi se pare urmatoarea situatie. La Moscova a aparut atunci un material din care reiesea ca „interventia a fost ceruta din interior”. Toata lumea a considerat acel text ca fiind fals. Dar iata ca o descoperire recenta arata ca, intr-adevar, mai multi lideri comunisti conservatori cehoslovaci (in frunte cu Vasil Bilak, secretar general al Comitetului Central) ar fi cerut interventia armata…
„Primavara de la Praga” a impus conceptul de „socialism cu fata umana”, propus de Dubcek. Nicolae Ceausescu a respins aceasta teza, se temea de ecoul ei in Romania. Peste ani, Mihail Gorbaciov recunostea ca s-a inspirat din ideile „Primaverii pragheze” pentru glasnost si perestroika, spunand ca „Primavara de la Moscova” a intarziat cu 19 ani.
PAUL IOAN
Comentarii